„Era o zi frumoasă de toamnă în 1991, nimic nu prevestea ceea ce avea să mi se întâmple, a fost îngrozitor, am căzut de la o înălţime de 14 metri. Mâna mi-a fost strivită, la fel şi visele, speranţele şi viaţa“, aşa îşi începe povestea dl Becheru. Este un om căruia îi este foarte greu să plece capul şi să spună: „ajutaţi-mă, nu mai suport durerea“.
A muncit 30 de ani la Combinatul Siderurgic din Reşiţa, niciodată nu a cerut de la nimeni nimic, însă de mai bine de patru ani de zile: „am bătut la uşile tuturor instituţiilor din Reşiţa. Peste tot am auzit aceleaşi promisiuni… Ajutorul nu a venit însă de nicăieri“, spune trist dl Becheru.
Acum câţiva ani i-a fost montată o proteză chinezească în braţ, n-a rezistat şi după puţin timp i s-a montat cea de-a doua proteză. Ghinion, nici aceasta nu a rezistat prea mult, iar de patru ani de zile omul stă cu acea proteză ruptă în mână.
„Noaptea am dureri îngrozitoare. Aş avea nevoie de o proteză nouă, care costă cam 2.000 de euro, dar nu îmi permit să o cumpăr pentru că trăiesc dintr-o pensie de câteva sute de lei“, spune dl Becheru.
Anca Preda