De ce spunem acest lucru? Bunăoară, reprezentanta unui ONG care se ocupă de protecţia animalelor ne sesiza o gravă problemă: într-o oarecare comună cărăşeană, un om şi-a permis să-i taie coada câinelui.
Puţin important dacă era vorba de unul de vânătoare sau nu, însă problema a fost adusă în faţa autorităţilor locale care au rămas nepăsătoare. Ba, mai mult, a fost sesizat şi postul de poliţie din comună. „Verificând“ cele reclamate, oamenii legii au conchis: în comuna lor nu există nici un câine cu coada tăiată. Şi, poate, totul a plecat de la un sătean care, dacă n-a putut să vadă cum moare capra vecinului, i-a văzut câinelui tăiată coada…
Şi asta pentru că, în încercarea de a deveni europeni, încercăm să ne asumăm, cu snobism, câteva norme de conduită mai civilizate. E drept că animalele, de cele mai multe ori, lipsite de apărare şi supuse abuzurilor, trebuie protejate.
Dar oamenii? Avem copii îngrămădiţi în orfelinate, în vreme ce vorbim de drepturile de spaţiu ale animalelor de la zoo, excelăm la capitolul violenţei în familie şi vorbim de protejarea patrupedelor. Şi exemplele ar putea continua. Haideţi mai întâi, să fim oameni cu oamenii…