REȘIȚA – Subiectul locurilor de muncă din Reșița continuă să stârnească dezbateri, mai ales în contextul investițiilor realizate de administrația locală!
În cadrul emisiunii CAON Live, viceprimarul Dani Călin a fost întrebat despre una dintre cele mai frecvente critici adresate administrației: faptul că sunt implementate proiecte precum funicularul sau alte investiții de infrastructură, însă orașul nu reușește să atragă suficienți investitori și, implicit, să creeze mai multe locuri de muncă.
Viceprimarul a respins această percepție și a susținut că administrația lucrează constant la atragerea investițiilor. „Ce vreau eu să-i asigur pe toți cei care ne privesc este că munca noastră este una foarte intensă în zona asta. Avem această Agenție de Dezvoltare Locală, ADRL, în care Oana Borza împreună cu Dana Mantaș fac treaba foarte bine. Au zeci de întâlniri cu investitori care vor să intre în oraș.“, a declarat Dani Călin.
Potrivit viceprimarului, una dintre cele mai mari provocări în atragerea marilor investitori este lipsa unor suprafețe întinse de teren disponibile pentru dezvoltări industriale. „Noi avem o situație geografică care nu ne permite prea mult joc de gleznă. Ne dezavantajează. Suntem între dealuri, astea sunt terenurile pe care le avem și investitori foarte mari nu au foarte bune variante. Nu e ca la Timișoara, unde iei cinci hectare de teren în câmpie și construiești imediat o fabrică.“, a explicat acesta.
Dani Călin consideră că imaginea unei Reșițe fără oportunități de angajare este una care nu reflectă în totalitate realitatea. „Eu cred că problema asta este ușor artificială și este doar luată din gură în gură și dată mai departe ca o nerealizare a acestei administrații. O să cred asta atâta timp cât nu o să mai văd, când mă plimb prin Govândari, magazine pe care scrie «Angajăm», nu o să mai văd spații comerciale care caută personal și nu o să mai văd angajatorii participând în număr mare la bursele locurilor de muncă.“, a afirmat viceprimarul.
Avem nevoie de altă mentalitate
Edilul a afirmat că și-a analizat personal sursele criticilor apărute în mediul online și spune că acestea nu provin, în mare parte, de la persoane aflate efectiv în căutarea unui loc de muncă. „Aveți odată curiozitatea să vedeți cine scrie că nu sunt locuri de muncă. O să vedeți că aproximativ 50% sunt pensionari, 25-30% sunt persoane care nu mai locuiesc în oraș și poate își doresc să se întoarcă, lucru pe care mi-l doresc și eu, iar doar 10-15% sunt persoane care sunt într-adevăr afectate pentru că și-au făcut studii superioare și nu reușesc să-și găsească un loc de muncă în domeniul în care au studiat.“, a declarat acesta.
În intervenția sa, Dani Călin a susținut că România a încurajat prea mulți tineri să urmeze studii universitare, fără ca acestea să fie corelate cu cererea reală de pe piața muncii. „Foarte mulți oameni și-au făcut facultatea fără a avea convingerea că își vor găsi ceva de lucru. Vin și îmi spun: «Mi-am făcut facultatea și acum vând la Kaufland». Nu este nicio rușine să lucrezi la Kaufland. Important este să muncești. Dar atunci mă întreb pentru ce ai făcut facultatea dacă nu ai urmărit o direcție clară.“, a afirmat viceprimarul.
Acesta a mers mai departe și a comparat salariile unor meseriași cu cele ale angajaților din administrația publică. „Dacă mă uit cât câștigă un electrician la EEI, care pleacă acasă cu aproximativ 2.000 de euro net, iar lucrători cu studii superioare din Primărie poate nu ajung la 1.000 de euro net, atunci mă întreb pentru ce ai mai făcut patru sau cinci ani de școală, când puteai să devii un meseriaș foarte bun și să câștigi de două sau chiar de trei ori mai mult.“, a spus Dani Călin. Edilul a mai subliniat că simpla absolvire a unei facultăți nu obligă administrația locală să creeze locuri de muncă pentru toate specializările existente.
În opinia viceprimarului, soluția pentru dezvoltarea economică a Reșiței și pentru reducerea deficitului de forță de muncă este extinderea învățământului dual. „Școala duală este exact ceea ce trebuie să se întâmple. Elevii fac practică încă din clasa a IX-a. În primul an au 30% practică și 70% teorie, în anul doi ajung la 50%-50%, iar în ultimul an au 70% practică și 30% teorie. Sunt plătiți pentru munca lor, beneficiază de cazare gratuită și de masă caldă, iar practica o fac direct în societăți comerciale din industrie, turism sau alimentație publică.“, a explicat Dani Călin.
Acesta consideră că schimbarea mentalității este la fel de importantă precum investițiile în economie.
JCS-Denis Dutca
