REȘIȚA – Reșița găzduiește, în aceste zile, o conferință internațională dedicată reconversiei siturilor industriale, reunind specialiști, reprezentanți ai administrațiilor locale și experți din regiunea Dunării!
Evenimentul confirmă statutul tot mai clar al municipiului ca exemplu de bună practică în transformarea orașelor post-industriale. Primarul Ioan Popa a vorbit deschis despre dificultățile întâmpinate în cei aproape zece ani de mandat, subliniind că procesul de regenerare nu a fost unul simplu și nici rapid. Una dintre cele mai mari provocări a fost situația juridică a terenurilor: suprafețe importante, care în mod normal ar fi trebuit să aparțină administrației locale, se aflau în proprietatea unor entități private, în special foste platforme industriale. „E o perioadă destul de aglomerată. Astăzi și mâine avem la Reșița o conferință organizată împreună cu Asociația Make Better (MKBT) și comunitatea Banatului Montan, legată de reconversia industrială și de modul în care orașul a reușit, în ultimii 7-8 ani, să opereze pe suprafețe pe care le-a recuperat, în principal de la Combinatul Siderurgic și UCMR. Aceste intervenții se constituie deja într-un exemplu de bune practici.“, a declarat edilul.
Popa a explicat că succesul proiectelor s-a bazat pe o combinație de strategie, răbdare și negocieri constante, prin care administrația locală a reușit să readucă în circuitul public terenuri esențiale pentru dezvoltarea municipiului. Pe aceste amplasamente au fost inițiate proiecte de regenerare urbană, care vizează atât dezvoltarea economică, cât și valorificarea patrimoniului industrial. Conferința aduce la Reșița peste 40 de participanți din Ungaria, Serbia, Polonia, Slovacia și Slovenia, dar și primari din Banatul Montan – Anina, Ciudanovița, Ocna de Fier – sau din alte zone ale țării, precum Turceni, comunități care se confruntă cu probleme similare de declin industrial. „M-aș bucura dacă exemplele pe care le prezentăm pot fi utile și pentru ei, în demersurile pe care urmează să le facă.“, a adăugat primarul.
Pe lângă sesiunile teoretice, programul include vizite pe teren în zonele unde intervențiile sunt deja vizibile sau în curs de implementare: Hala Minda, ansamblul UCMR, Vila Veche, Vila Roșie, Furnalul sau Funicularul – repere care conturează noua identitate urbană a Reșiței.
Un deceniu de eforturi
Marina Batog, directoarea MKTB, a pus accent pe dimensiunea pe termen lung a acestor eforturi: „Ne aflăm la 10 ani de muncă susținută a Primăriei Reșița pentru regenerarea siturilor industriale, atât prin atragerea de investitori, cât și prin proiecte de conversie și prezervare a patrimoniului industrial cu valoare istorică. Scopul conferinței este de a aduce laolaltă actori din administrația publică locală din regiunea Banatului Montan și din regiunea Dunării, orașe cu profil și provocări similare, pentru a învăța despre instrumente de finanțare și procese de regenerare urbană.“
Un rol esențial în aceste procese îl joacă accesul la finanțare, în special pentru proiectele de amploare. În acest context, Simona Mureșan, director la BID, a prezentat mecanismele prin care instituția poate sprijini autoritățile locale: „Banca de Investiții și Dezvoltare oferă instrumente de creditare și garantare pentru susținerea cofinanțării și a cheltuielilor neeligibile din proiectele europene. Creditele pot ajunge până la 30 de milioane de euro, cu maturități de până la 15 ani, având flexibilitate de extindere.“ Aceasta a subliniat că implicarea băncii reduce riscurile pentru finanțatori și facilitează accesul administrațiilor locale la resursele necesare: „Prezența noastră în structura de garantare duce la reducerea costurilor de finanțare și încurajează băncile comerciale să susțină proiecte pe care, în mod normal, le-ar considera prea riscante.“
Prin temele abordate, Reșița depășește nivelul unui proiect local. Municipiul încearcă să își redefinească identitatea, trecând de la statutul de fost centru industrial la un model de regenerare urbană bazat pe valorificarea patrimoniului, atragerea investițiilor și utilizarea inteligentă a fondurilor europene.
JCS-Denis Dutca
