CARAȘ-SEVERIN – Banatul Montan se confruntă cu o problemă ecologică tot mai frecventă: apariția unor specii de pești invazive în lacurile de acumulare!
Fenomenul, identificat în urma monitorizărilor realizate de Administrația Bazinală de Apă Banat (ABAB), are la bază, în principal, acțiuni neglijente sau neinformate ale oamenilor. „Au apărut specii de pești care nu își au locul în zonele montane. De exemplu, în Lacul Trei Ape, aflat la peste 1.000 de metri altitudine, am identificat caras și biban, pești specifici zonelor de câmpie sau de deal.“, a declarat Cătălin Nagy, director Resurse în cadrul ABAB.
Cauza principală identificată de specialiști este utilizarea momelilor vii de către pescari. Mulți dintre aceștia, după ce termină partida de pescuit, aruncă peștișorii rămași în găleți direct în lacuri. Chiar dacă la prima vedere pare un gest inofensiv sau uman, are un efect profund negativ asupra echilibrului ecologic. „Acești pești nu sunt specifici zonei respective și, odată ajunși acolo, se pot înmulți, afectând fauna locală. Mănâncă icrele peștilor autohtoni și pot dezechilibra lanțul trofic.“, explică Nagy.
ABAB efectuează monitorizări ale faunei piscicole o dată la trei ani. Deși impactul speciilor invazive nu este încă dramatic, specialiștii avertizează că efectele pot deveni grave în timp. „Odată ce o specie invazivă s-a instalat, este foarte greu să revii la starea inițială a ecosistemului.“, avertizează Cătălin Nagy. Speciile cel mai des identificate în aceste zone montane sunt carasul, bibanul și uneori cleanul, care, fiind o specie oportunistă, poate ajunge și natural în astfel de habitate.
Din păcate, Administrația nu are atribuții de intervenție directă asupra resursei piscicole. Instituția poate doar să monitorizeze și să semnaleze fenomenele observate. Măsurile de prevenție și control intră în atribuțiile Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură. Speciile invazive nu afectează doar biodiversitatea, ci pot influența și turismul. „Gândiți-vă că un pescar care urcă până la Trei Ape vrea să prindă păstrăv, nu caras. Dacă va ști că acolo nu mai e păstrăv, nu va mai veni. Asta poate afecta inclusiv economia locală.“, a adăugat reprezentantul ABAB.
Cătălin Nagy a încheiat cu mesajul: „Eu aș face un apel la populație și în special celor care le place pescuitul să nu mai elibereze momeală vie în natură. Ar fi și o dovadă a creșterii gradului de civilizație al nostru ca popor, ca nație.“
Nagy a făcut și un apel public către pescari: „Cel mai bine ar fi să nu aducă peștișori vii în astfel de zone. Chiar dacă pare un gest nevinovat, impactul este mare. Ar fi ideal să trecem și noi, ca în alte țări, la pescuitul sportiv veritabil, de tip de captură și eliberare.“
JCS-Denis Dutca
