REŞIŢA – Primarul Ioan Popa spune că sunt speranţe ca, în decembrie 2022, să avem arealul schiabil funcţional!
Şeful administrativului reşiţean a dorit să prezinte în ce fază suntem cu proiectul: „Vreau să vă spun şi în ce stadiu suntem acuma. Hotărârea de Guvern este dată, s-a dat ordin ca în 180 de zile să fie eliberată masa lemnoasă. S-a marcat, se pregătesc pentru exploatare. Şi noi în luna februarie sperăm să scoatem la licitaţie proiectul tehnic plus execuţia. Cu alte cuvinte, în luna martie, aprilie, se vor depune oferte pentru proiect tehnic şi execuţie de către potenţialii constructori. Pot fi nu foarte mulţi, trei-patru la nivel mondial, care fac acest gen de instalaţii de transport pe cablu, nu le dau numele, că nu vreau să le fac reclamă. Şi sperăm ca şi proiectul tehnic să fie realizat până la sfârşitul verii sau la toamnă, şi după aceea identificăm resursă financiară pentru execuţie – vorbim de un proiect de 40 de milioane de euro –, lucrările să demareze în primăvara anului 2022. Speranţa mea este ca în decembrie 2022 să avem arealul schiabil funcţional“.
Edilul a vorbit şi despre episodul cu Consiliul Judeţean, fiind vorba despre acelaşi acord de cooperare între Reşiţa, Văliug şi Consiliul Judeţean, pentru Domeniul Schiabil Semenic.
„Ni s-a solicitat la Ministerul Turismului să identificăm cine dintre cei trei parteneri este lider de proiect şi este beneficiarul domeniului schiabil, a precizat Nelu Popa. Am traversat, printr-un act adiţional, şi la noi, şi la Consiliul Judeţean, şi la Primăria Văliug. Având în vedere că Reşiţa a schimbat 23 de hectare de teren şi practic arealul schiabil este proprietatea Reşiţei, şi nu numai asta, ci şi faptul că ultimii trei ani noi am fost cei care a ţinut relaţia cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, cu Mediul, cu absolut toate instituţiile, am solicitat partenerilor noştri să ne accepte ca lider şi beneficiar al acestui proiect. Au fost câteva completări la Consiliul Judeţean, câteva amendamente pe cuvinte. Era într-adevăr o formulă nefericită cu «beneficiarii investiţiei». Nu suntem beneficiarul investiţiei, suntem beneficiarul principal al proiectului“.
De unde vom face rost de bani? Potrivit edilului, există trei surse potenţiale de finanţare: „Una dintre ele şi cea mai la îndemână este Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, unde am avut discuţii cu ministrul Ghinea (al Fondurilor Europene – n.r.). O altă sursă de finanţare ar putea fi direct Ministerul Economiei, în cadrul căruia există Agenţia de Turism, şi suntem prinşi cu acest proiect în bugetul investiţional pe 2021. Şi o altă sursă de finanţare poate să fie Programul Operaţional Regional, doar că în cazul POR-ului, adică prin ADR Vest, finanţarea este de de doar 35%, fiind în zona de vest, o zonă care e dezvoltată, din păcate beneficiem de un procentaj foarte mic la finanţare, şi atunci va trebui să găsim o cofinanţare dintr-o sursă externă, probabil Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii, Banca Mondială, să finanţăm restul sumei. Dar sper să nu ajungem aici, sper ca prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să putem fi finanţaţi. În principiu, se vor finanţa proiecte mature şi noi suntem deja într-un stadiu extrem de avansat, cu toate documentaţiile finalizate“.
În contextul demersurilor făcute pentru finanţare, Daniela Nicolescu, secretar de stat în cadrul Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, a vorbit despre vizita făcută la minister, zilele trecute, de primarul Reşiţei: „Am discutat despre proiectele de dezvoltare pe care administrația pe care dumnealui o conduce le are pentru perioada următoare, dar și despre căile prin care Ministerul Economiei poate sprijini dezvoltarea comunităților locale din țară“.
La rândul său, edilul a ţinut să-i mulţumească doamnei secretar de stat „pentru primire și pentru operativitatea cu care a tratat acest proiect foarte important pentru dezvoltarea comunității noastre“.
JCS-Antoniu Mocanu
