Importanţa Reşiţei ca centru siderurgic a determinat, în 1971, înfiinţarea pe malurile Bârzavei a Institutului de Subingineri.
Nu a fost decât un prim pas, această entitate fiind subordonată Institutului Politehnic „Traian Vuia“ din Timişoara. 19 ani mai târziu, în 1990, are loc un nou pas intermediar, şi anume înfiinţarea Facultăţii de Inginerie, care era încă subordonată faţă de „Traian Vuia“.
De-abia peste încă doi ani, în 1992, se pune „piatra de temelie“ a Universităţii „Eftimie Murgu“, entitate independentă. Municipiul nostru intră astfel în „clubul“ relativ exclusivist al oraşelor universitare, contrazicându-i încă o dată pe cei ce vedeau în Reşiţa o simplă „colonie muncitorească“.
UEM, nucleul judeţului
Vineri, personalităţi care şi-au lăsat amprenta în istoria Universităţii reşiţene, oficialităţi judeţene şi locale, oaspeţi de seamă, nume importante ale învăţământului universitar românesc s-au adunat la acest moment aniversar. Însă, nu a fost nici vorbă despre o sindrofie rece, distantă, pe scurt… oficială.
A fost mai curând o întâlnire ce aminteşte de cele ale studenţilor, la mult timp după sfârşitul facultăţii, desfăşurată într-o atmosferă relaxată şi punctată de amintiri despre anii trecuţi, cu toate greutăţile tipice unui început, precum şi despre parcursul care a făcut din Universitatea noastră o instituţie respectată.
S-a vorbit despre momentele importante din cei 15 ani de existenţă, despre meritele celor care au condus instituţia, despre meritele actualului rector Ion Vela. Ştefan Gârlaşu, „decanul de vârstă“ al UEM, unul dintre întemeietorii învăţământului superior de la Reşiţa, a amintit despre rolul jucat de către primarul Reşiţei, Liviu Spătaru, în înfiinţarea şi în „lupta“ pentru independenţă a Universităţii, menţionând că „peste 50% din contribuţia la memoriul de înfiinţare, precum şi la înfiinţarea propriu-zisă, aparţin acestuia“.
Dl Gârlaşu a menţionat fiecare om şi instituţie care au avut un rol hotărâtor în ceea ce înseamnă azi Universitatea „Eftimie Murgu“. Adică, o universitate românească de prestigiu, ce stă mândră în Aula Europei. După seria de discursuri, s-a ajuns la o singură concluzie: UEM este nucleul judeţului Caraş-Severin, instituţia pentru a cărei înflorire şi oamenii politici au dat dovadă de înţelepciune.
Rectorul Politehnicii Bucureşti, dna Ecaterina Andronescu, care a primit din partea rectorului UEM, Ion Vela, titlul de Doctor Honoris Causa, le-a mulţumit profesorilor reşiţeni şi le-a spus că pot fi mândri „de ceea ce au realizat şi de ceea ce lasă în urmă, prin cei 15 ani de existenţă ai UEM“.
Nina Curiţa