REŞIŢA – Fie că vorbim de garajele dintre blocuri sau de chioşcurile de la colţ, municipalitatea reşiţeană pare să fi renunţat la luptă.
După ce-a pierdut războiul garajelor de pe Romaniţei, şeful administrativului reşiţean oftează amar, trăgând cu ochiul în ograda fratelui liberal de la Cluj. Emil Boc şi-a postat pe Facebook o serie de fotografii cu garajele demolate, pe locul cărora deja au fost parcate maşini. „490 de garaje din 507 au fost desfiinţate voluntar în Cartierul Gheorgheni. Cele 17 garaje vor fi desfiinţate pe cale administrativă de către Primaria Cluj-Napoca, pe cheltuiala deţinătorilor de garaje. (…)Acum, Primaria va amenaja locuri de parcare (inclusiv parkinguri, acolo unde spaţiul permite) şi spaţii verzi pe locaţiile garajelor desfiinţate. Activitatea de demolare a garajelor continuă şi în celelalte cartiere ale oraşului“, nota edilul de Cluj.
După ce a repostat mesajul lui Emil Boc, Ioan Popa, primarul de pe Bârzava, comenta: „Când interesul comun primează celui personal, rezultatele nu întârzie să apară! Clujul se reinventează în fiecare zi!“.
E drept că Reşiţa nu-i ca și Clujul şi că, nu demult, în Consiliul Local Reşiţa s-au tot dat aprobări, pe bandă rulantă, pentru construirea de noi garaje, pe ici, pe colo, fără număr, printre blocuri. Mai complicat este faptul că, în multe situaţii, oamenii sunt proprietari şi normal ar fi să fie despăgubiţi. Până la urmă, Primăria Reşiţa, creând trei locuri de parcare pe locul a trei garaje le-ar putea scoate la licitaţie, iar scorurile au ajuns nu o dată la 4.000 de lei pentru un singur loc. Plus taxa anuală.
Vizavi de eventualitatea demolării garajelor la Reşiţa, Dan Sîrbu răspundea edilului reşiţean: „Este corect dacă vorbim de domeniul public. Dacă nu, am ceva îndoieli că interesul public trebuie să primeze celui privat“.
În schimb, Petre Avramov considera că „Ar trebui şi chioșcurile rase… Arată urât“. Cu chioşcurile e altă poveste, pentru că ele au fost demult în vizorul municipalităţii. Chioşcarii au reproşat nu o dată Primăriei că li s-au impus tot felul de reguli, că au fost obligaţi să-şi refacă şandramalele după noi standarde, să-şi facă proiecte, să-şi pună termopane, şi câte şi mai câte. Însă toate acestea doar prin anumite firme agreate de municipalitate, nu prin altele.
După mai multe refaceri, după credite luate de oameni ca să suporte proiectele şi construcţiile, acum va fi greu ca autorităţile să le poată întoarce spatele. Chiar dacă „minunile“ reclamate de chioşcari s-au produs în mandatele altora, ele au fost impuse tot de autorităţile legitime de pe malurile Bârzavei.
Până la urmă, deşi chioşcurile rămân o umbră pe obrazul urbei, ele vor atârna multă vreme la gâtul municipalităţii, ca o datorie…
Antoniu Mocanu