REŞIŢA – Problema unui acoperiş deasupra capului devine o problemă din ce în ce mai greu de acoperit pentru multe dintre familiile reşiţene. Şi asta nu doar pentru cazurile sociale, achiziţionarea unei case sau a unui apartament devenind un deziderat din ce în ce mai nerealizabil pentru tot mai mulţi.
Listele de aşteptare pentru locuinţele destinate tinerilor, în blocurile ANL sau pentru locuinţele sociale numără câteva mii de familii. Municipalitatea a cumpărat recent terenuri pentru a mai reduce din amploarea fenomenului, însă pentru ridicarea de construcţii este nevoie atât de proiecte, cât şi de bani.
Chiar şi aşa, există familii care, deşi au primit un acoperiş deasupra capului, nici măcar nu s-au gândit să treacă pe acolo. Şi nu este vorba despre vreo garsonieră într-un bloc social mizer şi căzut în ruină, ci în noile blocuri ANL. Angajaţii Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Municipiului Reşiţa au făcut verificări într-un număr de şase locaţii ANL (şapte blocuri), prilej cu care au aflat că în multe cazuri chiriaşii nu locuiesc în apartamentele care le-au fost repartizate. Ba, mai mult, unii n-au locuit niciodată acolo.
În cazul blocului ANL de pe Valea Domanului, în fiecare dintre cele două scări (de câte 16 apartamente) există câte un apartament în care nu a locuit niciodată nimeni. De asemenea, un alt apartament este nelocuit după ce titularul de contract a plecat la muncă în străinătate. Potrivit municipalităţii, în acelaşi bloc, o familie locuieşte fără forme legale.
În blocul C1 de pe strada Fântânilor (19 apartamente), una dintre locuinţe este folosită o singură dată pe an de către titlulari, în perioada concediilor, aceştia fiind plecaţi la muncă în străinătate. Alt apartament este abandonat de aproximativ un an, de când titularii s-au mutat, în vreme ce în alt apartament locuiesc alte persoane decât titularul contractului. În blocul C2 (20 de unităţi locative), un apartament este liber, în altul locuieşte ocazional o persoană, iar aalte două sunt locuite fără contract. Într-un alt apartament, în locul unei familii de tineri stă o singură persoană, altul a fost lăsat liber, cei în cauză locuind în altă parte, iar o altă familie a plecat în străinătate la muncă, folosind apartamentul ANL doar de două ori pe an, pentru concedii.
În cazul primei scări a blocului ANL de pe strada Sportului (19 unităţi locative), unul dintre apartamente este liber, în vreme ce alte patru sunt goale, fiind folosite de două ori pe an de familiile în cauză, tot pentru concediu, fiind oamenii plecaţi la muncă în străinătate. În cea de-a doua scară (tot 19 unităţi locative), trei apartamente sunt goale, fiind folosite tot de două ori pe an, de către titularii care au plecat la muncă peste hotare.
În cazul blocului ANL de pe strada Pinilor (40 de unităţi locative), într-unul dintre apartamente locuieşte fratele titularului de drept, în alt caz chiriaşul a plecat la Timişoara, iar în altul titularul a plecat în străinătate de cinci ani. Unul dintre apartamente este liber, în altul nu mai locuieşte nimeni, în alte două cazuri titularii au primit chiriaşi, deşi locuinţele nu le aparţin, iar cel care stă în alt apartament a fost dat în judecată deoarece a cerut şi a primit apartament într-un bloc ANL deşi era deja proprietarul a două locuinţe…
În cazul ANL-ului de pe strada Căminelor, la prima scară (25 de unităţi locative), una dintre locuinţe a fost sigilată, chiriaşii fiind plecaţi din ţară, alta este folosită ca depozit, nefiind locuită niciodată de nimeni, iar alte două apartamente au fost date unor persoane plecate la muncă în străinătate, într-unul din cazuri titularul revenind în ţară cam de şase ori pe an. În cealaltă scară (30 de unităţi locative), unul dintre apartamente era gol, pentru că titularul „locuieşte la mama”, după cum au declarat primăriei reprezentanţii asociaţiei de locatari.
În prima scară a blocului ANL de pe Aleea Daliilor (19 unităţi locative), unul dintre apartamente este lăsat gol de către titularii care vin în ţară din trei în trei luni, iar în cea de-a doua (tot 19 unităţi locative), unul dintre titulari a fost evacuat, apartamentul fiind gol, în vreme ce alţii au locuinţă de serviciu şi nu folosesc apartamentul repartizat. La aceeaşi scară, unul dintre apartamente este liber, iar în cazul altor trei locuinţe, fie întreaga familie, fie o parte a acesteia e plecată temporar din ţară. Trebuie spus că nu toate locuinţele ANL cărora le-a fost trecut pragul au fost găsite în stare corespunzătoare. Într-unele ploua, iar altele erau afectate de mucegai şi igrasie, în vreme ce unul dintre apartamente a primit titlul de „necorrespunzător” din cauza pisicilor deţinute de chiriaşi.
La finalul şedinţei ordinare a consiliului local reşiţean, de marţi, 28 ianuarie, primarul Mihai Stepanescu a precizat: „Trebuie să vedem ce facem cu cei care au primit locuinţe în blocurile ANL şi nu stau acolo, dar şi cu cei care au subînchiriat altcuiva. Trebuie făcut un proiect cu mai multe variante. Eu nu zic să-i dăm afară pe cei care locuiesc teoretic sau scriptic acolo, dar trebuie găsită o soluţie”.
Antoniu Mocanu
1 Comment
Sunt atatea familii care au nevoie de o locuinta si asteapta de cativea ani, sunt foarte multe locuinte pe care nu le foloseste nimeni, deoarece, majoritatea sunt plecati la munca in strainatate, iar acest lucru nu se intampa de azi, de ieri. Daca s-ar face un control lunar in aceste locuinte si -ar constata ca titularii nu folosesc acest drept, consider ca ar fi normal sa nu mai beneficieze de acest drept si sa fie folosite de cei care au nevoie de ele. Poate cineva sa garanteze ca aceste persoane plecat in strainatate se mai intorc?! De ce sa nu fie folosite de cei care, efectiv au nevoie de ele? Iar propunerea d-lui primar sa nu fie dati afara din locuinte, da nota ca stie despre aceasta situatie, mai mult, probabil ca sunt si ceva interese…E foarte trist…Trebuie facut ceva spune domnia sa, dar nu spune concret ce? Sa nu uitam ca acum cateva luni a avut loc o explozie pe Aleea Vladeasa, oamenii de acolo stau pe unde pot, cum pot, oare nu era bine sa aiba un acoperis??Vorbe…