Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Tot mai multe afaceri de familie se concretizează pe tot arealul cărăşean, stimulate de cererea turiştilor.

Faptul că unităţile de cazare turistică sub cinci camere au nevoie de mai puține avize şi autorizații a creat un impuls pentru investitorii mici şi mijlocii în acest segment economic. Potrivit datelor Serviciului de Promovare Turism din cadrul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, în judeţ există, la ora actuală, 8.456 de locuri de cazare, în diferite structuri de primire turistică clasificate conform normelor în vigoare. Clasificarea aceastora este gratuită, dar obligatorie pentru funcţionarea legală.

„Există reprezentare ca structuri de primire turistică, dar, cu toate acestea, pe zone de concentrare, putem observa descoperiri pe Valea Almăjului, unde găsim în zona Bozovici, Prigor şi Vârciorova pensiuni. Eftimie Murgu, unde vin zilnic turişti nu avem nici unităţi de alimentaţie publică. Şi primarii au partea lor de vină, pentru că nu-şi structurează asemenea proiecte. Băile Herculane, în schimb, are cea mai mare concentrare de unităţi de cazare. Şi Clisura Dunării începe să fie reprezentată pe harta turistică. În tot judeţul s-au înfiinţat câteva zeci de noi structuri în acest domeniu numai în acest an şi putem spera la un reviriment. Important e ca cei care doresc să investească în turism să se gândească mai mult decât până acum la agrement. În Herculane nu e suficientă baza de tratament, spre exemplu. Cu manele nu atragi turişti de calitate”, ne-a declarat Florin Dan Stoichescu, şeful Serviciului de Promovare Turism.

Datele oficiale arată că 74 de unităţi de cazare, majoritatea pensiuni, se regăsesc în zona Băile Herculane, după care urmează, în ordine descrescătoare, Poiana Mărului, Crivaia, Caransebeş, dar există reprezentare şi în Sadova Veche, Rugi, Păltiniş, Gornea, Dalboşeţ, Buchin sau Anina. Cel mai mare impuls pentru afacerile de familie în turism l-a dat, cu aproape zece ani în urmă, programul ministerului de resort, numit atunci „Soba de la drum”. Programul prevedea posibilitatea celor din mediul rural care practicau agricultura de subzistenţă să-şi transforme camerele de oaspeţi în camere pentru turişti, contra unui impozit anual modic.

„Pensiunea reprezintă o afacere, dar asta numai în cazul în care se integrează în sintagma «afacere de familie” ori dacă administrarea se face strict în sensul turistic. Trebuie să te ocupi cu adevărat de o asemenea afacere pentru ca turistul să se întoarcă. Suntem puţin descoperiţi ca pensiuni pe Clisura Dunării, în Valea Almăjului, şi zonele respective au un potenţial imens. Pensiunea, pe lângă ideea de unitate de cazare reprezintă posibilitatea de petrecere a unei vacanţe apropiat de mediul familial, iar interacţiunea cu proprietarul se face nemijlocit, putându-se oferi feedback în sensul că şi aprecierile şi problemele se pot afla în scurt timp”, a amintit Daniel Laţcu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural Caraş-Severin.

Flavius Rotariu

Adaugă comentariu