REŞIŢA – Românii fie nu sunt informaţi în privinţa alimentelor consumate, fie o fac cu bună ştiinţă, deoarece nu-şi permit hrană sănătoasă.
Atunci când ies la cumpărături, cea mai mare parte dintre români nu se uită ce aruncă în coşul cu alimente, iar de cele mai multe ori acestea sunt pline de E-uri cancerigene. În general, oamenii sunt atenţi la data la care expiră produsele şi mai puţin la compoziţie. Deşi sunt conştienţi că hrana nesănătoasă îi poate îmbolnăvi, oamenii sunt de părere că trăim vremuri în care până şi aerul pe care-l respiră îi poate băga în spital. Zilele trecute, am întrebat câţiva reşiţeni cât de atenţi sunt atunci când îşi aleg mâncare, iar răspunsurile primite ne-au confirmat bănuielile: oamenii studiază întâi preţul, iar mai apoi calitatea produsului.
„Mă uit la preţ, nu neapărat la etichetă. Fiind pensionară, am un venit ce nu-mi permite să fac multe mofturi la cumpărături, chiar dacă sunt preocupată de propria-mi sănătate. Studiez şi etichetele, însă nu pentru a vedea ce conţine produsul, ci pentru a mă asigura că termenul de valabilitate nu a expirat”, ne spune Maria Penciu. Pensionara recunoaşte că şi dacă ar da o mai mare atenţie etichetei, tot nu ar înţelege compoziţia produsului cumpărat, deoarece nu cunoaşte nici unul dintre aditivii folosiţi în industria alimentară. Acelaşi lucru aflăm şi de la Margareta Hantea: „Verific doar termenul de valabilitate. Mai mult nu, căci oricum nu cunosc care sunt E-urile ce fac rău organismului”.
În schimb, Elena Matei crede că românii cumpără mâncare la întâmplare, fie pentru că nu au o educaţie în acest sens, fie din raţiuni financiare: „Urmăresc la televizor toate emisiunile pe această temă şi sunt foarte atentă la ceea ce pun în farfurie. E adevărat că alimentaţia sănătoasă costă, însă prefer să cumpăr mai puţin dar mai bun. Atunci când ies la cumpărături ocolesc raioanele cu mezeluri, pentru că ştiu că sunt şi cele mai toxice. Cumpăr rareori, atunci când mi se mai face poftă de o bucăţică de salam. În general, alimentaţia mea se bazează pe legume şi carne slabă de pasăre. Şi aici sunt controverse, pentru că ştiu în ce condiţii sunt crescuţi puii pe care-i găsim în magazine, dar încerc, pe cât posibil, să cumpăr pui de ţară”.
Potrivit Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor Caraş-Severin, în România sunt permişi unii aditivi alimentari (E-uri) despre care se ştie că sunt nocivi pentru sănătate. Printre aceştia se numără E239 (posibil cancerigen), E621 (glutamat de sodiu, ce se găseşte în supele instant concentrate, mezeluri şi în unele condimente; are efecte neurotoxice şi poate provoca migrene şi crampe) şi E102 – tratrazina (colorant galben pentru băuturi, muştar şi gem, ce poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm bronşic). De aceea, este bine ca înainte de a aruca alimentul în coşul de cumpărături să studiaţi atent eticheta. Din păcate, în majoritatea cazurilor, acest lucru nu se întâmplă, fie din comoditate, fie din cauza scrisului mic, descifrat cu greu de mulţi consumatori. „Etichetele sunt scrise cu litere foarte mici, iar dacă nu am ochelarii la mine nu le pot citi. De multe ori mi-am pus întrebarea dacă rostul lor e acela de a ne informa sau doar aşa, de a trece ceva pe etichetă”, ne spune Walter, un reşiţean trecut de prima tinereţe.
Roxana Bălan Nafiru
Aditivii alimentari sunt împărţiţi în 24 de categorii. Îi enumerăm pe cei mai răspândiţi:
edulcoranţii – pentru îndulcit
coloranţii – pentru a schimba sau a da culoare (E100-E180)
acidifianţii – dau un gust uşor acid
corectorii de aciditate – cresc sau diminuează aciditatea
emulgatorii – asigură un amestec omogen între apă şi grăsimile alimentare (E400-E500)
conservanţii – întrzie sau impiedica alterarea alimentelor. (E200-E290)
corectorii de gust si de miros – schimba/imbunatatesc mirosul si gustul alimentelor
propulsorii – unele gaze care servesc la expulzarea alimentelor din ambalaje
gaze de ambalaj – asemanatoare aerului
antioxidanţi – limiteaza oxidarea alimentelor sensibile la contactul cu aerul (E300-E337)
E-uri periculoase
E123 …
E239 – sunt posibili cancerigeni
E 621 – glutamat de sodiu, se găseşte în supele instant concentrate, mezeluri, şi unele condimente. Are efecte neurotoxice şi poate provoca migrene şi crampe.
E320 – E321, E211 – acidul benzoic şi derivaţii săi, cancerigeni
E251 – nitrat de sodiu, cancerigen
E252 – nitrat de potasiu, cancerigen
E120, E127, E141, E160 – alergici
E127 – eritrozina, colorant roşu pentru compoturi şi alte alimente, provoacă mutaţii genetice
E102 – tratrazina, colorant galben pentru băuturi , muştar şi gem, poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm bronşic
Litera „E” simbolizează faptul ca au fost testate minimum şase ani şi atestate la nivel european. Cu toate acestea, recomandarea noastră este ca înainte de a consuma un produs, să ţineţi cont şi de cele citite mai sus. Siguranţa aditivilor autorizaţi în prezent este controlată de Comitetul Ştiinţific pentru Alimentaţie (SCF) şi de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA).