REŞIŢA – Asta a spus Gelu Voican Voiculescu la 29 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989. Invitat la Reşiţa pentru a participa la simpozionul cu această temă, directorul Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, a precizat că această competiţie între localităţi nu este indicată, fiindcă în primele trei oraşe libere de comunism, respectiv Timişoara, Lugoj şi Reşiţa, cucerirea puterii a avut un preţ, comparativ cu alte oraşe care nu au avut un rol determinant în Revoluţie.
„În toate locurile au fost iniţiative şi s-au produs schimbări, a spus Voiculescu dar, ca şi în sport, nu contează decât primele trei. Următoarele sunt la «şi alţii». Probabil, Caransebeşul se situează în această succesiune, că e al patrulea, că e al cincilea, deja nu se mai precizează (n.r. în contextul general al istoriei), dar asta nu scade meritul nici unei localităţi unde s-au produs schimbări“. Dacă la Timişoara, preţul sacrificiilor umane a fost de 72, la Lugoj a fost de 20, iar la Reşiţa de 17. Sunt eroii noştri martiri care, în acele zile fierbinţi, şi-au vărsat sângele pentru libertate. „Cantitatea nu înseamnă aproape nimic. Aşa cum o carte nu se judecă după numărul de pagini, ci se judecă după conţinutul ei, la fel, aici importantă este, pur şi simplu, acţiunea, curajul pe care l-au avut“.
Dacă a meritat, ţinând cont de societatea de astăzi, care, la fel ca în Decembrie 1989, iese în stradă zile la rând, pe ploaie, vânt sau ger, pentru a protesta împotriva ruşinoaselor ordonanţe ale guvernanţilor care apără corupţia şi infracţiunea, Voiculescu a subliniat: „Sigur că a meritat, fiindcă de atunci, de când am dat Proclamaţia aceea cu comunicatul către ţară, până acum nu ne-am abătut de la Programul Revoluţiei Române, indiferent de alternanţa democratică, de schimbările de guvernare. În mare, toate cele zece puncte au fost urmate cu consecvenţă, mai mult sau mai puţin eficiente ca rezultate dar, incontestabil, nimeni nu s-a abătut de la aceste puncte. Cele mai mari poticneli şi dificultăţi au fost în planul economic, începând cu enunţul acela cu economia de piaţă ş.a.m.d., dar s-a mers consecvent pe linia celor zece puncte. Indiferent de fluctuaţia politică, drumul pe care s-a angajat România atunci, a rămas neabătut. Oamenii n-au murit degeaba, asta pentru că, în primul rând, suntem liberi. Libertatea este cel mai preţios câştig, libertatea este aproape definitorie pentru fiinţa umană şi libertatea nu are preţ“.
Personalităţi, istorici, profesori de istorie, deputati, senatori, dar mai ales revoluţionari au fost prezenţi marţi în sala mare de festivităţi a Palatului Administrativ al judeţului, pentru a marca cei 29 de ani care s-au scurs de când Reşiţa s-a alăturat în Decembrie 1989 mişcării de revoltă, începută împotriva regimului comunist, la Timişoara. Simpozionul a fost coordonat de Traian-Gogu Sorca, directorul Centrului Regional de Comunicare şi Cercetare al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Acesta a început lucrările cu un moment de reculegere în memoria lui Nicolae Dumitru Vlădulescu, cel care, de la balconul Revoluţiei de la Reşiţa, a reuşit, dezvelindu-şi pieptul, să ţină zile în şir oamenii la un loc, insuflând speranţă şi curaj.