Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Ca o recunoaştere a activităţii culturale, Gheorghe Jurma a primit o diplomă din partea Ministerului Culturii.

La iniţiativa Liubiţei Raichici, directorul Direcţiei Judeţeană pentru Cultură, joi, la sediul instituţiei, a fost organizată o întâlnire în cadrul căreia s-a vorbit despre modelul bănăţean în cultură, un bun prilej pentru a-l sărbători încă o dată pe cărturarul Gheorghe Jurma, cel care luna aceasta a împlinit 70 de ani. Invitat să vorbească despre prietenul său, filologul Marcu Mihai Deleanu, sărbătorit în urmă cu două zile la Biblioteca Judeţeană, a trecut în revistă vasta activitate culturală a lui Gheorghe Jurma, omul care şi-a dedicat mai bine de jumătate din viaţă scrisului şi cercetării literare. Au fost evidenţiate deopotrivă calităţile şi defectele acestuia, insistându-se asupra preocupării sale de a se dedica întru totul vieţii culturale. Dacă Marcu Mihail Deleanu mărturisea că a avut multe de învăţat de la Gheorghe Jurma, despre care spunea că este genul de editor care face dintr-un text o carte, Ionel Bota, directorul Teatrului „Mihai Eminescu“ din Oraviţa, nota că Jurma a fost şi rămâne mentorul şi liderul grupării de la Cenaclul „Semenicul“, un om meticulos şi răbdător care, spre deosebire de alţi lideri, nu a fost niciodată gălăgios, suportând foarte bine gălăgia decorului uman.

În semn de preţuire şi recunoştinţă pentru întreaga sa activitate culturală, Jurma a primit din partea Liubiţei Raichici o diplomă semnată de Ministerul Culturii.

De-a lungul carierei sale, Gheorghe Jurma a fondat sau a condus o mulţime de publicaţii, printre care „Flamura“, „Timpul“, „Semenicul“, „Caraş-Severinul“, „Almanahul presei şi tiparului“, „Albatros“, „Almăjana“, „Bocşa culturală“ sau „Nedeia“. Din anul 1993 este directorul Editurii Tim.

A îngrijit, în cadrul editurii sale sau în alte edituri, peste 500 de volume de poezie, proză, critică şi istorie literară. În anul 2000, Gheorghe Jurma a fost distins cu Medalia comemorativă „Mihai Eminescu“ pentru cărţile dedicate poetului naţional şi pentru colecţia inaugurată la Reşiţa. A lansat multe colecţii editoriale care să popularizeze locurile şi valorile acestei zone în ţară şi peste hotare: „Descoperirea Banatului“, „Itinerare turistice în Munţii Banatului“, „Drumul apelor“, studii, monografii, eseuri despre scriitorii de azi. Din 2009 este cetăţean de onoare al municipiului Reşiţa, iar de-a lungul vremii i s-au mai acordat diferite distincţii locale, printre care „Marele Premiu al Bibliotecii Judeţene Paul Iorgovici“, titlul de senior al culturii cărăşene, precum şi premii speciale ale Uniunii Scriitorilor, Filiala Timişoara.

Proiectele neobositului om de cultură nu se opresc însă aici, acesta având în lucru alte câteva titluri, printre care „O panoramă a presei în Caraş-Severin“, „Reşiţa literară“ şi alte câteva volume cu scriitori din Banat, „Prima carte“, continuarea unui mai vechi proiect care este un fel de anchetă socio-istorică pe tema importanţei primei cărţi în destinul scriitorilor, şi multe altele.

Adaugă comentariu