Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – „Timpul“, actualul Jurnal de Caraş-Severin, s-a născut la începutul anului 1990.

Istoria presei româneşti din Banatul de Munte ia naştere în secolul al XIX-lea, când apar primele periodice la Bocşa, Reşiţa, Oraviţa şi Caransebeş. În toamna anului 1882, la Bocşa, apare „Privighetoarea, foaia poporală română pentru luminare şi distracţie“, mutată în luna aceluiaşi an la Reşiţa. Ulterior, în acutala reşedinţă de judeţ au mai luat fiinţă „Revista“, „Opinca“, „Pedagogul român“, „Balaurul“ (în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea), „Valea Berzavei“ (1919-1920, 1932-1934), „Reciţa noastră“ (1922), „Curierul bănăţean“ (1924-1925), „Glasul muncitorului român“ (1933-1938), „Suflet românesc“ (1935-1938), „Reşiţa“ (1935-1940) şi altele. Nu au lipsit nici publicaţii în limbile germană sau maghiară, cum a fost de pildă „Romanische Revue“ (1885-1893), a lui Corneliu Diaconovici. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a apărut, pentru o scurtă perioadă (1944-1945) „Stavila“, urmat, la finele lui 1948, de „Flamura roşie“. Două decenii mai târziu, după înfiinţarea judeţului Caraş-Severin, această publicaţie îşi schimbă numele în „Flamura“. Iniţial, era aceasta apărea săptămânal, pentru ca, începând cu 30 aprilie 1970, să devină cotidian. În această formulă, „Flamura“ a apărut timp de aproape 30 de ani, până pe 23 decembrie 1989, când, în timpul Revoluţiei, să-şi schimbe încă o dată numele, în „Flamura liberă“. Peste două săptămâni, pe 4 ianuarie 1990, reşiţenii puteau citi primul număr al ziarului „Timpul“.

Ascensiunea ziarului „Timpul“

Încă din luna august 1990, noul ziar a devenit privat şi s-a impus rapid pe piaţă, rămânând lider de necontestat al presei cărăşene şi a depăşit toate obstacolele, ba chiar a reuşit şi să-şi creeze propria tipografie. În 1995, după întreruperea colaborării cu Tipografia Helicon datorită costurilor prea ridicate, cu sprijinul inginerului Gheorghe Zincescu, unul dintre acţionarii de la „Timpul“, a fost modernizată o rotativă abandonată, ce va permite publicarea ziarului. Ce-i drept, după un parcurs extrem… De la sediul ziarului, de lângă catedrala Ortodoxă din Muncitoresc, unde lucrau ziariştii şi tehnoredactorii, foile erau duse în laboratorul „Timpul“, de pe Aleea Pinilor, unde erau puse pe plăci de fotopolimeri cumpărate de la Bucureşti, iar ulterior chiar din Ucraina, care, la rândul lor, ajungeau la tipografia propriu-zisă, din Govândari (lângă Arsenal). Însă aceste eforturi au meritat – „Timpul“ devenise în întregime independent. Însă această independenţă a fost tot mai greu de păstrat. În 2001 s-a apelat din nou la serviciile unei tipografii timişorene, bătrâna rotativă de la Reşiţa având nevoie de o nouă modernizare care, din păcate, era mult prea scumpă.

De la „Timpul“ la Jurnal CS

O nouă schimbare importantă, decisivă pentru destinul ziarului, a avut loc în luna octombrie 2003. Atunci, „Timpul“ a fost preluat de către trustul de presă austriac Inform Media, unul dintre cele mai importante din Europa. Acest lucru s-a văzut imediat în calitatea grafică a ziarului. Numărul de pagini a crescut, de la 8 la 12, şi, începând cu 16 iunie 2004, „Timpul“ a început să apară parţial color. Ulterior, de la începutul anului 2008, va primi actuala denumire de Jurnal de Caraş-Severin. Însă, indiferent de toate schimbările de nume sau de design, un lucru a rămas acelaşi – respectul faţă de cititorii şi de datoria noastră.

Nina Curiţa

Au condus ziarul Timpul

Dorina Sgaverdia

Nicolae Sârbu

Mircea Cavadia

Gheorghe Dolot

Petru Buzzi

Gheorghe Jurma


neamtu

Jurnal de Caraş-Severin este apreciat şi mai ales se bucură de încredere din partea cititorilor, datorită informaţiilor corecte pe care le furnizează. Iar în ziua de astăzi nu este deloc uşor să ai respectul şi încrederea tuturor celor cărora li te adresezi. Mă bucur şi îi felicit pe colegii mei care se află la ceas aniversar pentru că au păstrat şi au întărit rostul ziariştilor de a informa corect, complet, clar şi cu decenţă, indiferent de domeniile abordate. La mulţi ani!

Paula Neamţu, corespondent Agenţia Naţională de Presă AGERPRES


laura

Prin intermediul cotidianului Jurnal de Caraș-Severin, în constiința noastră, a cărășenilor se naște un gând de unitate, de apartenență la valorile tradiționale ale Banatului nostru drag. Acum, la ceas aniversar, salut împlinirea apariției cu numărul 7000 a publicației și îi doresc viață lungă, succese, noi și fructuoase colaborări, să se bucure de aprecierea și dragostea cititorilor. La mulți ani!

Laura Sgaverdea, redactor-şef Radio Reşiţa


dunareanu

Jurnal de Caraş Severin este într-un moment aniversar, le urez tuturor celor care zi de zi trudesc la singurul cotidian din Banatul de Munte, La mulţi ani !, să continue să informeze corect şi echidistant aşa cum au facut-o şi până acum mulţi ani înainte. Eu ştiu că este greu, că presa scrisă şi nu numai trece printr-o criză care este a întregii societăţi, dar poate acum mai mult ca niciodată este nevoie de o presă corectă care să aibă un singur „ stăpân”, şi acela să fie cetăţeanul, cititorul. Şi încă ceva, peste tot în lumea civilizată există încă şi vor exista ziare tipărite, oamenii terebuie să înţeleagă că informaţia corectă şi exactă este făcută doar de profesionişti, şi doar profesioniştii trebuie cu adevărat respectaţi şi voi cei care editaţi Jurnal de Caraş Severin sunteţi profesionişti.

Cornelia Dunăreanu, redactor-şef Banat TV Reşiţa


nafiru

Mai tinerilor colegi de breaslă. Aţi dovedit că sunteţi în stare să duceţi mai departe ştafeta tradiţiei gazetăreşti de pe aceste meleaguri. Că pasiunea voastră pentru cuvântul scris a devenit crez şi că aţi învăţat să respectaţi şi să rostiţi adevărul, dincolo de imperfecţiunile lumii în care trăim. Şi nu e puţin lucru, pentru vremurile în care trăim. Continuaţi să vă desăvârşiţi profesional şi respectaţi-vă pe voi înşivă, pentru a vă putea ridica la nivelul aşteptărilor cititorului, singurul în măsură să vă judece performanţele ori neîmplinirile. Nu încercaţi să trişaţi şi nici să le trădaţi încrederea cu care vă citesc de atâţia ani. La mulţi ani, Jurnal de Caraş-Severin!

Victor Nafiru, redactor-şef Argument CS


stanciu

Într-o perioadă în care până şi cele mai mari publicaţii din România şi din ţările în care libertatea  mass-media a fost mai puţin subminată de interesele politice au renunţat la ediţiile tipărite, numărul 7.000 al Jurnalului de Caraş-Severin nu poate reprezenta decât o performanţă. Trăim într-o eră a informaţiei digitalizate, a ziarelor electronice, astfel că o publicaţie pe suport de hârtie nu mai generează acelaşi interes. În aceste condiţii, longevitatea Jurnalului de Caraş-Severin demonstrează că încă sunt destui cititori care preferă să fie informaţi sub forma clasică şi că aţi găsit reţeta prin care să le captaţi atenţia în fiecare zi. La mulţi ani Jurnal de Caraş-Severin şi la mai mare!

Dani Stanciu, redactor-şef Express de Banat


popovici

7.000? Ce înseamnă 7.000? Înseamnă 7.000 de gânduri, de idei, de pareri, de impresii şi mai ales înseamnă 7000 de picturi din sufletul celor care au semnat în paginile acestei publicaţii. Fie că au muncit ani de-a rândul sau perioade mai scurte de timp, fiecare a lăsat câte ceva din sufletul lui acolo. La fel am făcut-o şi eu, am pus rânduri şi suflet fiindcă altfel „nu îţi iese“, iar cititorul simte asta şi nu te mai citeşte. Dragi colegi, vă trimit 7000 de gânduri bune şi sunt mândru că odată, candva numele meu a apărut în acest ziar. Fie că place sau nu, acesta este adevarul: Jurnal de Caraş-Severin a fost şi este Ziarul Banatului Montan!

Vali Popovici, corespondent Antena 1

 

1 Comment

  1. LA MULTI ANI, pana la numarul 100.000, apoi o pauza binemeritata de o … saptamana si continuati!!! Sunteti iubiti, apreciati si uneori criticati dar nu ne scapa niciun numar necitit chiar si cu zoom pe caon.ro! Sa fiti sanatosi si la punga grosi!

Adaugă comentariu