Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Cam aşa a fost descrisă, luni, evoluţia Reşiţei, care şi-a dat focul pe apă, care curge în inima urbei şi are soarta de a fi mereu jos.

Primăria Reşiţa şi-a dat mâna cu Forumul Democratic al Germanilor cărăşeni pentru organizarea simpozionului „Reşiţa – 245 de ani“, dedicat istoriei industriale a oraşului, eveniment derulat luni, 27 iunie, sub cupola sălii de şedinţe a consiliului municipal.

Maeştrii de ceremonii au fost Roxana Topală, responsabilul cu imaginea primăriei, şi Erwin Josef Ţigla, preşedintele FDG Caraş-Severin, care a ţinut să sublinieze faptul că invitaţii sunt cunoscători ai tradiţiilor reşiţene, din punct de vedere istoric, cultural şi universitar. Au luat cuvântul prof.univ.dr. Rudolf Gräf, reşiţean de origine, prorector al Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, şi ing. Dan Perianu, care au dat glas unei altfel de pagini de istorie despre Cetatea de Foc a Banatului de Munte.

Dr. Dumitru Ţeicu, directorul Muzeului Banatului Montan, a vorbit despre rolul de excepţie al germanilor în zidirea urbei, într-un spaţiu multicultural şi multiconfesional. Gheorghe Jurma a dat citire unei bibliografii care să reflecte cele zece feţe ale oraşului, editorul oprindu-se asupra ideii că Reşiţa, în evoluţia sa, a renunţat la simbolul focului, punându-şi în Centrul Civic, prin fântâna cinetică, un nou simbol, pe cel al apei care curge, care e mereu jos, căpătând astfel valenţe nefaste pentru urbe.

„Cum poate deveni Reşiţa un oraş atrăgător?“ este întrebarea la care a răspuns prof.univ.dr. Gheorghe Popovici, care a dat un nou sens manifestării, vorbind despre măririle şi căderile prin care a trecut oraşul, care şi-a revenit mereu. Potrivit profesorului universitar, pentru ca Reşiţa să fie un oraş liniştit şi atractiv pentru tineri, trebuie să răspundă unui număr de trei cerinţe esenţiale: „mi-ar place să lucrez acolo, să trăiesc acolo şi să mă distrez acolo“. Dar pentru a fi atractiv şi pentru investitori, ar trebui să producem, să fabricăm ceva care să aducă locuri de muncă – printr-o îmbinare între industrie şi turism –, să calificăm forţa de muncă pentru aşa ceva. Eventual chiar să oferim temporar tinerilor spaţiile disponibile, nevalorificate, pentru încercarea demarării de afaceri. Poate Reşiţa şi-ar putea axa producţia industrială pe vehiculele electrice, pe căile ferate şi trenurile rapide, pe reîntoarcerea la natură. Gheorghe Popovici şi-a încheiat pledoaria concluzionând: „Există speranţe de un oraş atrăgător la Reşiţa“.

Erwin Ţigla i-a oferit în dar ing. Dan Perianu un exemplar din volumul „Dan Perianu“ în limba germană, carte ce va fi lansată pe 1 iulie, la Reşiţa, şi care cuprinde articolele inginerului traduse de Werner Kremm. Iar la finalul evenimentului, reprezentanţii municipalităţii i-au răsplătit pe Dumitru Ţeicu, Rudolf Gräf, Dan Perianu, Gheorghe Jurma şi Gheorghe Popovici cu diplome aniversare, acordate pentru contribuţia marcantă pe care au avut-o în conservarea şi promovarea patrimoniului industrial al oraşului, oferindu-le şi câteva daruri simbolice. La eveniment au mai fost prezenţi Clara Maria Constantin, directorul Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici“, Gheorghe Şuveţi, părintele protopop al Reşiţei, şi Iosif Csaba Pal, arhidiaconul romano-catolic al Banatului Montan, dar şi reprezentanţi ai diferitor instituţii.

1 Comment

  1. Roxana Topala, mi-ai trimis o invitatie la care nu am putut sa-i dau curs> adica am primit invitatia la ora 10,45 in 27 iunie ac, era totusi tarziu !

    multumesc ! amabilitatea specifica de ultima instanta, lucruri facute ca la noi !

    in opinia mea trebuia sa fi fost invitati mai multi fosti angajati ai uzinei, altfel manifestarea are doar un caracter pur formal !

    Oricum, felicitari fiindca si-a amintit lumea de origini !

Adaugă comentariu