Chiar dacă nu au contractat creditele direct cu băncile ci prin magazinele ce au la vânzare produse în rate, o bună parte dintre cei ce au ales această variantă pentru a-şi utila casele au ajuns într-o situaţie disperată acum. Datoriile lor se aproprie de totalul bugetelor comunelor cărăşene, aceştia întârziind cu plata a 80 de milioane de lei. Băncile publică pe site-urile oficiale zeci de situaţii în care cărăşenii îşi pierd casele, maşinile şi terenurile cu care au girat fie şi pentru credite cu care şi-au cumpărat… frigidere şi televizoare.
Cele mai mari restanţe sunt la creditele contractate în lei (57,3 milioane de lei), sumă care a crescut cu peste patru milioane de lei în ultimele cinci luni. Asta în timp ce la împrumuturile în valută datoriile sunt de 23,5 milioane, şi acestea în creştere cu aproximativ două milioane. În total, băncile au dat împrumut cărăşenilor 1.220,8 milioane de lei iar acum bat la uşa restanţierilor pentru a-şi recupera banii.
Cele mai multe dintre ele apelează, în primă fază, la metoda telefonică sau la înştiinţările scrise, şi chiar se încearcă reevaluarea clienţilor şi prelungirea perioadei de rambursare cu o rată lunară mai mică. Sunt însă şi situaţii, precum trecerea printr-un divorţ sau rămânerea în şomaj din culpa angajatorului, în care instituţiile de creditare păsuiesc clienţii de rate timp de trei luni, însă perioada de rambursare creşte considerabil, la fel şi celelalte comisioane sau dobânzi. Chiar dacă omului îi pică mai bine să achite în fiecare lună sume mai mici, întinzându-se pe perioade mai lungi la final va constata că va înapoia băncilor mult mai mulţi bani.
Din păcate, miile de şomeri din Caraş-Severin, indemnizaţi sau nu, precum şi bugetarii care au rămas fără 25% din venituri, se văd nevoiţi să accepte orice le propune banca.
Anca Preda