Un grup de entuziaşti, alcătuit din Romulus Crişan, ziarist la Flamura, actualul Timpul, Manfred Feith, Ion Făgeanu, Gunther Hollschwander şi Victor Braun, acesta din urmă singurul rămas în viaţă, prezent la aniversare, au pus bazele radioamatorismului reşiţean.
Legende în viaţă
Era în urmă cu 50 de ani, în luna septembrie 1957, sediul fiind la Casa de Cultură a Sindicatelor.
Peste doar un an de zile, apar cluburi şi în Bocşa, Oraviţa (artizani Zoltan Thury şi Adrian Colicue, prezenţi la Secu), şi Anina (Ion Fiat, decedat), toate activând în cadrul „Asociaţiei Voluntare pentru Sprijinirea şi Apărarea Patriei“.
După anul 1960, radioamatorii sunt cuprinşi în Federaţia de Aviaţie şi Radioamator Sportiv, din cadrul Uniunii de Cultură şi Educaţie Fizică şi Sport (U.C.F.S.). Prima diplomă din vitrina Radioclubului Orăşenesc Reşiţa datează din anul 1963. Iar în 20 octombrie 1970 se constituie Comisia Judeţeană de Radioamatorism Caraş-severin (preşedinte Alexandru Duma), cu patru staţii de club.
Peste un an se realizează primul parteneriat internaţional Reşiţa-Pancevo (Iugoslavia).
Apoi, în 1975 sediul clubului reşiţean se mută la Ateneu, iar în anul 1976 Stelian Tănăsescu este ales coordonatorul acestuia, funcţie pe care o îndeplineşte şi astăzi, în cadrul Secţiei de Radioamatorism a Clubului Sportiv Municipal Reşiţa.
În prezent, secţia cuprinde 34 de membri, dintre care se detaşează patru: Adrian Colicue, maestru internaţional, maestru emerit, Gunter Holischwander, Ovidiu Orza şi Stelian Tănăsescu, maeştri ai sportului.
Marius Moraru