CARAȘ-SEVERIN – Oaspeți din Banatul Sârbesc au prezentat o parte a cărților apărute la Casa de Presă și Editură „Libertatea” din Pančevo, Serbia, în anul 2023!
21 iulie 1718 este una dintre zilele importante ale istoriei Banatului. Pentru unii cea mai importantă, întrucât semnarea Păcii de la Passarowitz (actualmente Požarevac), între armata habsburgică și cea otomană, echivalează cu începutul renașterii Banatului, în integralitatea sa. Pentru alții, mai importantă ar fi data de 12 august 1919, când cea mai mare parte a Banatului intra oficial sub jurisdicția Regatului României. Două inițiative legislative care au încercat să stabilească una dintre acestea ca fiind Ziua Banatului s-au împotmolit în Parlament, la Camera Deputaților. Lucru care nu-i împiedică, evident, pe locuitorii din Banat să marcheze ziua pe care o consideră ei mai importantă.
Întrucât 21 iulie a căzut în acest an într-o duminică, cei 306 ani trecuți de la Pacea de la Passarowitz au fost marcați la Reșița luni, în 22 iulie, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, în cadrul unei manifestări plasate sub genericul „Prieteni din Banatul Sârbesc în vizită la prietenii din Banatul Montan“. Practic, a fost întoarcerea vizitei pe care gazdele, împreună cu un grup de oameni de cultură cărășeni, au efectuat-o în 15 iulie 2023, tot în proximitatea Zilei Banatului, la sediul Casei de Presă și Editură „Libertatea” (CPEL) din Pančevo.
Conducerea acesteia, formată din Mariana Stratulat (director), Valentin Mic (director adj.) și Marin Gașpăr (redactor șef), a prezentat o miniexpoziție de carte apărută în ultimul an, după care s-au citit aforisme din „Cartea neagră” de Aleksandar Čotrić, iar în lectura autorilor prezenți poezii din volumele „Amar”, de Elena Maria Brânzei și „Versurile unui fluturaş”, de Georgel Ivaşcu. Manifestarea s-a încheiat cu un grupaj de melodii din folclorul etniilor numeric reprezentative ale Banatului, interpretate de prof. Elena Cozâltea și de formația „Resicza”, coordonată de Iuliu Fazakas.
JCS-Walter Fleck
