WWF vrea drumul expres! Dar cu grijă pentru natură!

CARAȘ-SEVERIN – Proiectul drumului de mare viteză Filiași-Lugoj, mult așteptat de locuitorii din Banat, face un pas înainte, intrând în faza de consultare publică. Între 2 și 9 septembrie, toate părțile interesate, inclusiv cetățenii și organizațiile non-guvernamentale, sunt invitate să își exprime opinia și să transmită observații către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere!

Obiectul principal al acestei consultări este tronsonul Domașnea-Caransebeș, unul dintre segmentele importante ale drumului de mare viteză. Proiectul, care promite să îmbunătățească considerabil infrastructura rutieră din regiune, este văzut ca un catalizator pentru dezvoltarea economică, dar aduce cu sine și provocări care necesită o abordare echilibrată și atentă.

Oana Mondoc, manager de proiecte la WWF România și locuitoare a comunei Armeniș de peste un deceniu, a exprimat opinia sa cu privire la acest proiect, subliniind atât beneficiile, cât și riscurile asociate: „Acest drum este o inițiativă foarte bună pentru economia țării si pentru reducerea traficului și zgomotului din localități, însă trebuie realizat cu o delicatețe aparte pentru a fi un câștig atât pentru autorități, cât și pentru localnicii din zonă. Noi ne dorim acest drum, dar trebuie luată bine în calcul și valorificarea peisajului, ca o șansă de dezvoltare economică locală verde, pe termen lung. Ca oricare lucrare așa de mare, orice ai face, o să existe un impact, cât de mic, asupra naturii, unde o să se desfășoare lucrările. Tocmai de aceea, specialiștii tehnici trebuie să rezolve cu grijă acest aspect. În nici un caz nu cred că acest drum o să facă rău naturii. Poate publicul crede că ONG-urile sunt împotriva dezvoltării, categoric NU! Orice infrastructură ajută la fluiditate, turism, și oamenii au mai multe oportunități. Poziția noastră este că drumul este binevenit, dar necesită implicarea ideilor cetățenilor pentru acest proiect.“

Mondoc a evidențiat importanța zonei prin care va trece drumul, inclusiv trecătoarea dintre Armeniș și Teregova, un loc cu o semnificație istorică și naturală deosebită. „Această trecere este o frumusețe naturală de nedescris. Se promovează mult natura în această zonă. Primăriile își doresc acest turism. Aceasta trecătoare este încărcată de istorie, având chiar și un castru roman de apărare, parte din granițele imperiului Roman – recent incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Zona are potențial pentru ecoturism, istorie, cultură și peisaje deosebite, iar oamenii din satele de munte încă trăiesc acolo, păstrând activitățile tradiționale și o relație strânsă cu pământul. Activitățile tradiționale, relația oamenilor de la sat cu pământul și fermele mici au creat un peisaj pitoresc pentru care ne vizitează atât de mulți orășeni din țară și din străinătate. Fermele mici, cu una-două vaci, care rumegă prin rotație în zonele de deal și munte, precum și tradiția cositului sporesc enorm biodiversitatea, în special cea floristică. Având flori, avem insecte polenizatoare, avem polenizare și pentru culturile de fructe și legume.“

Managerul de proiecte la WWF România a continuat subliniind importanța păstrării tradițiilor locale și a micilor ferme în fața schimbărilor climatice globale. „Mai mult, noi toți și economia noastră va depinde în viitor de capacitatea de a produce mai mult din hrana noastră locală, din ferme mici, care sunt mai puțin vulnerabile la perturbările climei la nivel global. Ecoturismul este ca o trambulină pentru diversificarea economiei la sat. De asta și Comisia Europeană a investit și investește prin mai multe proiecte în zonă, în această direcție. Ecoturismul are nevoie de peisajul pitoresc dar și de servicii, precum hrana. Localnicii se simt încurajați că satul are valoare, iar ce știu să facă ei este apreciat, oferindu-le astfel posibilitatea de a avea un trai decent în locurile străbune. Practicile tradiționale continuă, devin mai relevante pentru tineri, care rămân sau se întorc acasă și încet-încet restartăm economia la sat. Un exemplu este întreprinderea socială WeWilder și campusul cu același număr înființate în Armeniș în 2020, care a colaborat cu peste 130 de familii de mici fermieri în activități de ecoturism, inclusiv oaspeți care participă la cosit sau cules prune.“

Proiectanții implicați în realizarea acestui drum vor vizita localitățile afectate pe 3 septembrie pentru a colecta date suplimentare necesare întocmirii Analizei Multicriteriale – etapa 2. Scopul acestei etape este de a identifica eventualele constrângeri din zona de influență a proiectului și de a stabili modalitățile de acces pentru studiile de teren, inclusiv Studiul Topografic, Geotehnic și Arheologic.

Oana Mondoc a subliniat că WWF România, organizație care a desfășurat multe proiecte pentru sporirea conectivității ecologice la nivel național și internațional, consideră că există soluții tehnice care pot reduce impactul asupra peisajului și își dorește să colaboreze cu echipele de proiectanți pentru a le identifica împreună. „Este important să consultăm cum o să afecteze zona. Oamenii stau pe o valoare inestimabilă. Aș propune chiar ca în acest proces, specialiștii tehnici să petreacă timp cu locuitorii din trecătoare pentru a empatiza cu aceștia și a înțelege mai bine implicațiile umane ale proiectului și în felul ăsta localnicii să fie aliați în procesul de execuție, astfel încât să se meargă lin.“

În final, Mondoc a sugerat ca Studiul de Fezabilitate, care intra în profunzimea situației în teritoriu, să analizeze două rute cu perspective diferite, una care să treacă prin sate și terenurile micilor fermieri și una care să le evite.

Despre cum va fi proiectul de drum vom afla la finalul studiului, dar în primul rând trebuie să se analizeze cele două perspective. Consultarea publică oferă o oportunitate importantă pentru comunitățile afectate să își exprime punctele de vedere și să influențeze modul în care proiectul va fi implementat. Rămâne de văzut cum vor fi integrate aceste feedback-uri în planurile finale, pentru a asigura un echilibru între dezvoltare și conservarea valorilor naturale și culturale ale regiunii.

JCS-Denis Dutca