CARAȘ-SEVERIN – Specialiştii pe acest segment consideră că, deşi există potenţial, încă nu s-a conturat oferta în județ.
De aproape două decenii, termenul agroturism şi-a pierdut din substanţă şi s-a transformat, încet-încet, în turismul de pensiune din mediul rural. Or, respectiva definiţie modifică sensul generos al termenului, eliminând tocmai motivul pentru care agroturismul este înfloritor în alte zone ale ţării.
„Ca şi potenţial, agroturismul există la noi în judeţ. Din păcate, ca activitate efectivă, nu se regăseşte. Fără pachetul de servicii care dă substanţă acestui termen, aşa cum se întâmplă în zona Bran – Moeciu, la noi e doar pensiune rurală. Agroturismul înseamnă întocmai participarea la viaţa unei gospodării ţărăneşti tradiţionale. Unitatea de cazare este o mică parte din acest ansamblu. Activităţile pe care le au la dispoziţie consumatorii trebuie să fie împletite perfect între cele agrare şi turism. Am efectuat studii: clienţii îşi doresc să culeagă prune, să mulgă vaca sau să mâne caii la căruţă“, ne-a declarat Daniel Laţcu, preşedintele filialei cărăşene a Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC).
Acelaşi studiu amintit arată că întreaga zonă rurală, ba chiar şi unele periurbane, din Caraş-Severin se pretează cu succes la agroturism, dar investitorii refuză să înţeleagă „reţeta succesului“ şi să ia exemplele de bune practici care funcţionează în celelalte zone ale ţării. Programul naţional iniţiat în Caraş-Severin numit „Soba de la drum“, care a reprezentat primul pas în agroturism, s-a stins din pricină că oamenii nu au înţeles scopul acestuia.
„Agricultura se practică peste tot în mediul rural şi produsele respective pot fi valorificate superior în gospodării. Ideile bune nu au fost aplicate, deşi startul a fost luat bine în zona Muntele Mic, Turnu Ruieni, Zerveşti, chiar şi Poiana Mărului. Din păcate, primii paşi s-au oprit în Clisura Dunării, unde acest tip de activitate ar fi un mare succes. Mai mult decât atât, inventarierea noastră arată că Valea Almăjului are cel mai mare potenţial agroturistic, integrat în celelalte forme de turism, cultural, religios, culinar. Asta pornind de la conservarea tradiţiilor şi portului popular. În zonă sunt şi arii protejate, care merg mână în mână cu acest tip de turism“, a adăugat Dani Laţcu. Acesta a mai adăugat că există cerere mare pentru agroturism, cu atât mai mult cu cât există familii tinere care doresc să reia legătura cu partea frumoasă a mediului rural. Din păcate, sumele care s-ar cheltui în ţara noastră pleacă spre produse turistice din alte ţări.