Caraş-Severin, Romania

CARAȘ-SEVERIN – Uneori și unul, și altul, mai ales când vorbim despre Banatul Montan, unde le regăsim în topul preferințelor muzicale și culinare!

„Jazz-ul s-a auzit pentru prima dată la Gărâna în 1997, într-un jam session improvizat de prieteni în Hanul La Răscruce. Povestea a continuat în următorul an și în următorii 20 de ani, transformând un sat din Munții Semenic în locația celui mai important festival de open air jazz din Europa Centrală și de Est.“, astfel e rezumată istoria Gărâna Jazz Festival, pe site-ul garana-jazz.ro. Având în vedere faptul că joi, 10 iulie, debutează cea de-a XXIX-a ediție a festivalului, aici puteți găsi și toate informațiile relevante despre muzicienii care (și când) vor evolua până duminică, pe scena din Poiana Lupului de la Gărâna sau în Biserica Catolică din Văliug.

Chiar dacă am (re)folosi un clișeu drag multora afirmând că „în acest weekend Gărâna devine capitala jazzului european“, trebuie să recunoaștem că cei mai mulți dintre spectatori vin totuși de pe alte meleaguri, ceea vorbește indirect despre exclusivismul gusturilor muzicale ale cărășenilor neaoși. Cu toate acestea, organizarea în județ a unui asemenea festival de prestigiu rămâne un cert motiv de fală, iar finanțarea nerambursabilă de 95.000 de lei acordată organizatorilor din bugetul propriu al Consiliului Județean vorbește de la sine despre importanța lui în constelația manifestărilor culturale din Caraș-Severin.

Prazul, în schimb, se știe, este considerat a fi un simbol al Olteniei, devenit celebru datorită lui Amza Pellea, odată cu rolul său din filmul celebru ”Nea Mărin Miliardar”. Se pare, însă, că asocierea exclusivă a prazului cu Oltenia este doar un mit, după cum aflăm dintr-un comunicat de presă al Carrefour România, care a realizat profilul de consum a clienților săi, analizând datele colectate în 2024 prin intermediul aplicației mobile care reunește peste 3 milioane de utilizatori activi.

„Chiar dacă tradiția spune că în Transilvania boiaua nu lipsește din nicio rețetă, mai ales în zone precum Harghita, Covasna sau Târgu Mureș, bonurile de cumpărături demonstrează că cei mai mari fani ai acestui condiment se află în Călărași, județ din sudul țării. De asemenea, deși Clujul este recunoscut pentru celebra «varză a la Cluj», cifrele din Act for Good arată că cei mai mulți cumpărători ai acestui preparat sunt cei din Giurgiu. Iar când vine vorba de praz, leguma adesea asociată cu Oltenia, clasamentul e condus de Caraș-Severin!“, precizează comunicatul.

Evident, studiul doar semnalează demontarea unui mit regional, fără a-și propune să elucideze când și cum anume s-a produs această mutație a preferinței de consum. Oricare ar fi însă explicația, important e să reținem că prazul este un aliment extrem de sănătos, sărac în calorii, dar bogat în nutrienți, vitamine și minerale care, de obicei, se consumă fiert în mâncăruri sau crud în salate. O propunere de bonton, din partea casei, ar putea fi asezonarea unei plăcinte cu praz cu o sesiune de jazz.

JCS-Walter Fleck

1 Comentariu

  1. Ioan Bihoran Reply

    Nu este nicio surpriză ținând seama de mulțimea oltenilor din județ.

Adaugă comentariu