Un DA hotărât reorganizării administrativ-teritoriale!

CARAŞ-SEVERIN – Rămâne de văzut cum va arăta, când și dacă va ajunge text de lege și ce susținere va mai avea atunci!

Necesitatea unei reforme administrativ-teritoriale este o temă recurentă care, întâmplător sau nu, reapare mai ales ca preludiu al unor momente importante pentru țară, cum ar fi alegerile. Deși s-a vorbit despre ea cu patos în anul preelectoral 2023, subiectul nu s-a mai regăsit în discursurile de campanie din 2024, pentru a fir relansat însă la începutul acestui an, tot în context electoral.

„Toți oamenii responsabili sunt de acord că ar trebui făcută o reorganizare. Eu, personal, apreciez că este nevoie de o reorganizare, pentru că sunt foarte multe UAT-uri din județ care chiar prestează servicii către un număr foarte mic de cetățeni. Am discutat cu mulți primari și, sincer să fiu, pe niciunul nu l-am auzit să fie împotrivă! Toți sunt așa, cumva… responsabili. Se gândesc: ce se va întâmpla, cum se vor rezolva problemele? Am văzut că se încearcă constituirea unei comisii la nivel național din care vor face parte și primari de comune, orașe, municipii și, împreună cu specialiști din administrație, cu profesori universitari, vor găsi o variantă care să reziste. Nu știu dacă 50 de ani, dar măcar vreo 20-30 de ani!“, a declarat prefectul județului, Ioan Dragomir.

În fapt, în cadrul ședinței Consiliului Politic Național al PSD din 13 ianuarie, a fost luată decizia constituirii respectivei comisii care, chiar în această sesiune parlamentară, să vină cu un proiect de reorganizare teritorială care să fie discutat în Coaliție și trecut prin Parlament. Dacă nu e foarte clar câte județe vor rămâne, liniștitor pentru cei îngrijorați poate fi că „nu există principiul desființării, ci principiul comasării“ în abordarea subiectului.

Cum poate fi aplicat un principiu în lipsa celuilalt e secretul politicienilor pentru că, în practică, vor trebui modificate actualele niveluri de organizare ale țării: 4 macro-regiuni (NUTS I), 8 regiuni de dezvoltare (NUTS II) și 42 de județe – incluzând București (NUTS III), clasificările corespunzând Nomenclatorului Unităților Teritoriale pentru Statistică din România. Următorul nivel, tocmai cel care pune cele mai mari probleme îl reprezintă cel local, unde vorbim despre municipii, orașe și comune.

În ceea ce privește cele 69 de comune din județ, la 1 ianuarie 2024, potrivit datelor INS privind populația după domiciliu, 8 aveau o populație sub 1.000 de locuitori, 35 între 1.000 și 2.000, 20 între 2.000 și 3.000, 6 cu peste 3.000 și niciuna cu peste 4.000 de locuitori! Luând în considerare 1.500 ca număr minim de locuitori necesar înființării unei comune (conform Legii 351/2001), 26 de comune din județ nu îndeplinesc astăzi acest criteriu, cap de listă fiind Brebu Nou, cu 303 de locuitori. Dacă luăm în considerare varianta vehiculată ca numărul minim de locuitori să fie stabilit la 5.000, înseamnă că toate cele 69 de comune vor trebui reorganizate, evident, prin comasare și nu prin desființare! În ceea ce privește localitățile urbane, sub pragul minim actual de 5.000 de locuitori se află doar Băile Herculane, cu 4.392 de locuitori, dar în cazul ridicării acestui prag la 10.000, nici Anina, cu 8.353 de locuitori nu s-ar mai încadra în categoria oraș, fără „absorbirea“ unei sau unor localități din proximitate.

JCS-Walter Fleck