Caraş-Severin, Romania

REȘIȚA – Anul acesta se împlinesc 170 de ani de la începerea lucrărilor la Tunelul Franz Josef.  Acesta făcea legătura între mina de cărbune din Doman și uzina din Reșița!

Nu se știe data exactă când au demarat lucrările cu cei 150 de mineri angrenați inițial în edificarea tunelului. Se știe însă că, după preluarea domeniilor din Banat de către St.E.G., alți 140 de mineri s-au alăturat monumentalei lucrări la care s-a trudit din greu între anii 1853-1864. „La finalizarea lucrărilor, tunelul avea lungimea de 2.270 m și era în legătură directă cu Puțul II – Szecseny. Intrarea dinspre Reșița se făcea prin locul vechii cocserii, unde mai târziu s-a construit fabrica de locomotive. La Doman, pentru a ajunge la tunel se cobora prin Puțul Szecseny până la adâncimea de 147,74 metri.”, afirmă Bogdan Mihele, după o serioasă muncă de cercetare a unor documente vechi redactate în limba germană.

Reținem că tunelul avea mai multe ramificații cu puțurile minei din Doman. Secțiunea vestică, de 1.182 m, făcea legătura cu Puțul I Almasy, iar cea estică, de 2.150 m, forma comunicarea puțurilor Leopold I și II cu tunelul. „Inaugurarea s-a făcut la 11 septembrie 1864 în prezența unor înalți oaspeți între care Franz Tribus, administrator al minelor cu sediul la Oravița, și Joseph Gleich, comisar al muntelui. Participanții au asistat la Sfânta Liturghie oficiată la Biserica «Maria Zăpezii», după care s-a mers în procesiune până la gura tunelului. Arhidiaconul și parohul Oraviței, Carl von Littahorszky, a sfințit tunelul, iar preotul Georg Eisner, parohul Bisericii Catolice din Reșița, a ținut o frumoasă predică. Maiștrilor și minerilor activi în realizarea tunelului le-a fost oferită o medalie de argint cu efigia Kaizerului Franz Josef, creșteri salariale și gratuități. Apoi oficialii și maiștrii au inaugurat primul transport de cărbune.”, punctează Bogdan Mihele.

Calea ferată din tunel avea o lungime de 2.070 metri, o pantă medie de 5% și ecartament de 700 mm. Șinele Vignole aveau înălțimea de 80 mm și greutatea de 13,75 kg/metru rulant. La început, cărbunele a fost scos la suprafață cu ajutorul tracțiunii animale, mai târziu cu locomotive cu abur, iar din 1895 cu locomotive electrice Siemens. În operațiunile normale circulau zilnic 10-12 trenuri de cărbune și șase trenuri de echipaj. Astăzi circulă doar frumoasa poveste a unui tunel de a cărui existență destui reșițeni nu știu.

JCS-Ionel Ivașcu

FOTO-Arhivă Bogdan Mihele