CARAȘ-SEVERIN – E vorba despre bunătățile cărășene, atestate și prezente în Registrul național al produselor tradiționale (RNPT)!
Vestea bună legată de acest registru (electronic) e că, din septembrie 2025, când, la fel ca acum, după multe săpături efectuate pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, tabelul național cu pricina s-a lăsat în cele din urmă descoperit, numărul produselor înscrise a crescut de la 789 la 816! Informația sau constatarea, că nu-i putem spune veste, e că județul Caraș-Severin figurează în RNPT cu aceleași 12 produse încă din 2020, ceea ce poate reprezenta un început de tradiție. Opt dintre atestate au fost obținute de către un SRL din Bocșa pentru: salata bănățană mixtă din ciuperci și legume ca la Wolfsberg; salata bănățană din ciuperci; zacusca cărășană din ciuperci; zacusca bănățană din fasole; zacusca bănățană din vinete; zacusca din dovlecel ca la Bocșa; sosul vegetal din bureți de fag ca la Bocșa și dulceața de ardei iute ca la Bocșa. Celelalte atestate sunt „pecinarii cornerevinți“, cârnații manufacturați de o întreprindere individuală din satul Hora Mare (Cornereva), în timp ce atestatele pentru pita albă, cârnații de capră și brânza de capră împistrită cu piparcă „de“ și „ca la“ Soceni au fost obținute de un SRL și un PFA din sat.
De ce nu avem mai multe produse cu certificarea „Atestat produs tradiţional“ în timp ce în discursul public, la târguri și festivaluri, acestea sunt fără număr și fără de pereche? Sau de ce, în condițiile în care pretindem că răchie ca a noastră nu-i pe lume, celor 12 atestate nu i se alătură măcar a 13-a, bună și de prună, ca aperitiv? În primul rând pentru că atestatul nu se acordă din oficiu, doar pe vorbe și pe degustate, ci în urma parcurgerii unei proceduri birocratice, pare-se, descurajante. Potrivit Ordinului nr. 724/2013 al Ministerului Agriculturii, „pentru a figura în RNPT, produsul tradițional trebuie să fie fabricat din materii prime locale, să prezinte o rețetă tradițională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradițional de producție și/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obținere și operațiuni de prelucrare realizate manual și să dovedească un mod de lucru tradițional“. Toate acestea trebuie detaliate într-un caiet de sarcini care să însoțească cererea de înregistrare depusă la Direcția pentru Agricultură Județeană care, la rândul ei, după verificările de rigoare, înaintează dosarul structurii de specialitate din MDAR îndrituită în a acorda și retrage atestate. În plus, în februarie a mai apărut și Ordinul nr. 35/2026 care introduce proceduri noi pentru înregistrarea indicațiilor geografice și specialităților tradiționale garantate și instituie Registrul Național al acestor denumiri. Acesta prevede parcurgerea, cu evident și tradițional entuziasm, a 7 proceduri esențiale: examinare, opoziție, transmitere către Comisia Europeană, utilizarea logoului național, notificare pe piață, modificări ale caietului de sarcini, anulări.
Revenind însă la tradiționalele noastre 816, naționale de această dată, 35 sunt încadrate ca băuturi, 309 – carne și produse din carne, 143 – lapte și produse din lapte, 138 – legume fructe, 150 – pâine, produse de panificație și patiserie, 32 – pește și 9 – altele. Județele cu cele mai multe produse atestate sunt: Brașov (166), Maramureș (66) și Alba (50). În partea noastră de țară noi avem cele mai multe, în timp ce Hunedoara are doar 11, Arad – 9, Timiș – 4, iar Mehedinți – 3. Cu niciun produs atestat ca fiind tradițional figurează județele Brăila, Călărași, Ialomița și Teleorman.
JCS-Walter Fleck
