REŞIŢA – În pericol sunt pomii care au înflorit deja, dar şi suprafeţele cu viţă cu vie din judeţ. Pierderile se vor resimţi şi în sectorul apicol.
După o perioadă călduroasă pentru începutul de primăvară, cu maxime cuprinse între 12 şi 16 grade Celsius, avem parte acum de zile veritabile de iarnă, cu ninsori şi temperaturi negative în termometre. Stratul de zăpadă aşternut, acolo unde el există, nu trebuie însă să ne îngrijoreze, sunt de părere specialiştii agronomi. Rolul acestuia este cel de a proteja, pe cât posibil, cerealele păioase, rapiţa şi trifolienele semănate în toamna anului trecut. „Desigur, temperaturile scăzute nu sunt pe placul nici unei culturi din câmp. Mai ales pe placul celor înfiinţate în toamnă, şi care, datorită temperaturilor ridicate de la desprimăvărare, au început să se decălească. Dar, unde sunt acoperite de zăpadă şi, mai ales, dacă stresul termic nu va fi de durată, plantele îşi vor relua vegetaţia aproape în condiţii de normalitate, după ce vremea se va îndrepta“, aflăm de la inginerul Pavel Nefir, directorul adjunct al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Caraş-Severin.
Frigul le face însă probleme pomicultorilor şi viticultorilor din zonele mai călduroase ale judeţului, acolo unde copacii au înflorit, iar viţa de vie a ieşit din starea vegetativă. „Gerurile apărute brusc pot face rău pomilor fructiferi. În pericol sunt cei care au stat la adăpost de curenţii de aer reci, şi care au înmugurit deja. Temperaturile negative, dacă durează mai mult de câteva ore, omoară floarea, căci dacă aceasta îngheaţă şi degeră, e clar că nu mai face fruct! Şi la viţa de vie este acelaşi lucru. Cele mai păgubite vor fi suprafeţele cu caişi, în unele locuri pomii având deja mugurii floriferi porniţi. Dar şi alte specii se pot afla în aceeaşi situaţie. În Caraş-Severin, nu avem suprafeţe mari cu caişi, dar pentru om paguba rămâne pagubă! În zonele mai înalte, mai expuse frigului, pomii sunt, în mare parte, în repaus vegetativ. Cât de cât, dacă gerul nu va fi de durată, aceştia îşi vor putea relua, fără mari pagube, starea vegetativă, dacă vremea nu se încălzeşte. Vorbim despre zonele Caransebeş, Cornereva, Teregova“, mai spune ing. Pavel Nefir.
Scăderea bruscă a temperaturii afectează şi familiile de albine care nu au suficientă hrană în stupi, şi care acum nici nu-şi pot procura polenul necesar. Pierderile se vor resimţi atât în buzunarele apicultorilor, care sunt nevoiţi să alimenteze artificial albinele, cât şi în cele ale consumatorilor. „Efectivele de albine sunt deja înjumătăţite după această iarnă, lucru care va afecta şi culesul la rapiţă. Rămâne de văzut cum va fi vremea în aprilie, căci meteorologii au anunţat ploi şi temperaturi scăzute, ceea ce ar putea afecta şi culesul salcâmului, iar producţia de miere s-ar înjumătăţi“, ne-a declarat preşedintele Cooperativei Apicole „Arcidava“ din Vărădia, Daniel Drăgoi.