CARAȘ-SEVERIN – Iubim ploaia, dar folosim umbrela când mergem prin ea; iubim soarele, dar mereu căutăm o umbră când el strălucește; iubim vântul, dar închidem fereastra când bate; iubim tot ce este frumos, dar evităm cumva să fim și noi mereu frumoși; iubim visele, dar renunțăm repede la ele, ne plac amintirile, dar evităm să ni le facem!
CARAȘ-SEVERIN – Cred că fiecare dintre noi am regretat, de multe ori, timpul pierdut degeaba, îndeosebi cel irosit cu oameni care nu au meritat să le dăruim din timpul nostru. Doar știți că acele crâmpeie dăruite din timpul nostru cuiva reprezintă unul dintre cele mai frumoase daruri ce pot fi făcute unui om!
REȘIȚA – … să cereți puterea de a înțelege că suntem firavi, indiferent de măşti şi de ani, că viaţa netrăită din noi doare sfâşietor. Să cereți să vă fie dor de acele cărări ale copilăriei care v-au modelat sufletele!
REȘIȚA – Eu toamna observ cel mai bine că viața, lumea, timpul, natura sunt miracole. Toamna parcă am întâlnire cu clipa, îmi dau seama că să o trăim nu înseamnă să mutăm vreun munte din loc, să stingem vulcanii lumii, să lăsăm vreun lac fără apă; nu înseamnă nici să chefuim toată ziua, să nu ne mai săturăm de strâns bani.
