CARAŞ-SEVERIN – Este concluzia la care au ajuns agricultorii, după o evaluare a rezistenţei acestora la gerul iernii.
Lipsa precipitaţiilor din lunile de toamnă a determinat ca cele peste 23 de mii de hectare semănate cu cereale şi rapiţă să nu arate la această dată aşa cum îşi doresc agricultorii cărăşeni. Potrivit informaţiilor primite de la Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Caraş-Severin, din cele peste 18 mii de hectare semănate cu grâu, până la această dată sunt răsărite cca 16 mii de hectare, din care doar patru mii de hectare sunt înfrăţite şi călite, iar 2007 hectare sunt doar parţial răsărite şi nu sunt încă înfrăţite.
Inginerul Pavel Nefir, directorul adjunct al DAJ CS explică: „Fac menţiunea că, pentru a face faţă rigorilor iernii, cerealele de toamnă trebuie să intre în anotimpul friguros înfrăţite, înrădăcinate corespunzător şi călite complet. Agricultorii, care cunosc termenii tehnici, sunt familiarizaţi cu aceste etape ale semănăturilor, respectiv înfrăţirea, când, pe tulpiniţă, la 2 – 3 cm în pământ, plantele formează un nod de înfrăţire din care vor da şi rădăcinile care vor hrăni planta până la recoltare, dar şi nişte lăstari denumiţi fraţi care, dacă apar toamna, chiar şi iarna sau în primele zile călduroase ale primăverii, vor face rod. Dacă aceşti fraţi apar târziu, pe la începutul verii, atunci nu vor face boabe, adică fac spic, fără rod. Cât despre călire, acesta e un fenomen prin care plantele îşi măresc procentul de zahăr din sucul lor celular, ca un antigel, pentru a rezista la gerurile iernii. Se ştie că orzul este cea mai sensibilă cereală la ger dar, chiar călită complet, temperaturi de – 13 sau – 15 grade Celsius, pot compromite cultura, mai ales dacă nu e acoperită cu un strat de zăpadă. Din cele 721 de hectare semănate cu orz, doar 650 sunt răsărite corespunzător, din acestea doar jumătate, respectiv 350 de hectare, cu aproximaţie, sunt înfrăţite şi călite. În ceea ce priveşte cultura de triticale semănată pe cele 1315 hectare (aceasta fiind cea mai rezistentă la frigurile iernii, alături de secară, mult mai rezistentă la temperaturile scăzute ca grâul şi ca orzul) sunt mai puţine probleme la acest început de ianuarie. Agricultorii au semănat în toamnă şi 3171 de hectare cu rapiţă. De fapt, ei au semănat 5000 de hectare cu rapiţă, dar din cauza secetei prelungite din toamnă, 2000 de hectare au fost calamitate. Plantele răsărite sunt în faza de rozetă şi au câte 6 – 8 frunze, adică sunt dezvoltate corespunzător, au un diametru bun la colet, grosimea acestuia fiind de 6 – 10 mm, iar sistemul radicular e pătruns în adâncimea solului la 22 de centimetri, deci plantele sunt bine dezvoltate, dar este o altă mare problemă la această cultură. A fost prinsă de gerul de acum câteva zile, neacoperită cu zăpadă şi, în plus, pe sol umed. Se ştie că doar la – 7 sau la – 10 grade, rapiţa poate să piară. Cu siguranţă, însă, că stratul de zăpadă apărut acum care acoperă culturile la această dată (strat de 4 – 7 cm, în funcţie de diferitele zone ale judeţului) protejează majoritatea suprafeţelor însămânţate în toamnă“.
Datorită rolului protector pe care îl are zăpada pentru culturile agricole, aceasta este întotdeauna binevenită şi binecuvântată, de aceea agricultorii o aşteaptă în fiecare iarnă, mai nerăbdători decât copiii care-şi fac derdeluş pentru sănii.