Caraş-Severin, Romania

REȘIȚA – Din cazanul cu înțelepciunea celor bătrâni, să sorbim și noi două linguri. Prima: trebuie să avem o măsură în toate încercările. (Est modus in rebus). A doua: multe idei în puține cuvinte (Multum in parvo). O să scriu azi de sfârșitul de an 2019, sfârșit de concursuri muzicale.

S-a încheiat cu succes concursul de muzică anglo-americană „Vocea României”, iar duminică, 29 dec. 2019, și „Vedeta populară”. La primul, nu mai cred că mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim, dar nu și să o cântăm, iar la al doilea am avut o surpriză estetică.

Cunoaștem costumația de sărbătoare de prin țară și vecinătățile europene. Peste tot principala caracteristică este simetria, apoi ar urma: policromia, sintetizarea geometrică a motivelor vegetale, abundența și repetiția lor, etc. La „Vedeta populară” a concurat și un profesor universitar, moroșan de baștină, dar care a interpretat și o doină armânească. Chiar haina lui a produs surpriza, pentru că era excepția de la regulă. Era dintr-o țesătură mai groasă, era de un roșu-închis, o tentă de bordo, era asimetrică, fără alte motive decorative. În partea de sub gât avea o platcă romboidală încărcată cu panglici paralele galben-negre. Întreaga suprafață, de mărimea unei palme, producea un șoc cromatic suficient pentru a fi o podoabă atractivă, dar și suficientă pentru a arăta grija nevestei pentru sobrietatea bărbatului ei.

Așa mi-a venit întrebarea, acum la început de an 2020: cât de nouă este arta modernă, care are și ea caracteristicile îndrăznite de creatorul popular, cu mulți ani în urmă: asimetria, simplitatea, îndrăzneala cromatică, îndepărtarea de motivul figurativ, material, abstractizarea etc, (pe care la găsim și pe ceramica de Cucuteni). Expresii ale unor inteligențe exprimate avant la lettre.

JCS-Petru Comisarschi