CARAŞ-SEVERIN – Este îndemnul prefectului Ioan Dragomir adresat controlorilor Comisariatului Gărzii de Mediu! Concret, „ei“ sunt cei care gestionează exploatările de uraniu de la Lişava şi Ciudanoviţa, respectiv haldina de steril de la Moldova Nouă!
Subiectul a fost dezbătut în cadrul Colegiului Prefectural, ca epilog la prezentarea de către comisarul şef Remus Blujdea a sintezei activităţii desfăşurate de instituţie în 2022. „Ce mai ştiţi despre Cupru Mold Mining? Ce se întâmplă, că au deja un an de când au venit?“, l-a chestionat prefectul referitor la aspectele de mediu, cu precădere la problemele de notorietate transfrontalieră generate de iazul de la Boşneag. O întrebare legitimă în condiţiile în care ultimele veşti despre Moldova Nouă, din octombrie 2022, se referă la obiectivele şi perspectivele unei dezvoltări fără precedent, susţinută de o investiţie de 200 de milioane de euro, urmată de crearea a 1.000 de locuri de muncă. „Activitatea nu a început acolo. În ceea ce ne priveşte pe noi şi ce monitorizăm, nu ştim anumite nuanţe. Noi monitorizăm acel iaz unde este o potenţială sursă de poluare a aerului. Acolo este o instalaţie care a fost predată celui care a cumpărat, deservită de un operator economic, cu contract. Până acum ne-a ajutat Dumnezeu, nu a fost nicio problemă!“, a răspuns Blujdea.
Putem adăuga că ne-a ajutat şi sezonul rece care a împiedicat evaporarea rapidă a apei, implicit ridicarea prafului şi transportarea lui peste Dunăre. Deocamdată, filiala din România a turcilor de la Eti Bakir efectuează lucrări de cercetare geologică în cariera de banatite, respectiv de desfiinţare a unor construcţii industriale şi edilitare. Cât despre locurile de muncă, potrivit paginii lor web, au deschisă o singură poziţie vacantă, anume cea de inginer de mediu.
Dacă în cazul prafului de la Boşneag umectarea continuă e binevenită, în cazul exploatărilor de uraniu din perimetrele Lişava şi Ciudanoviţa, problemele pot apărea din cauza excesului de apă. E vorba despre depăşirea concentraţiilor maxime admise de uraniu natural în apele evacuate din cele două staţii de tratare a apelor de mină şi contaminarea pârâului Natra de către apele pluviale ce spală fostele zone de exploatare. Pârâu care se varsă în Lişava, afluent al Caraşului care, la rândul său, se varsă în Dunăre, pe teritoriul Serbiei. Perimetrele se află „în ograda“ Companiei Naţionale a Uraniului, al cărei punct de lucru de la Oraviţa prestează, prin terţi şi pe măsura finanţării, doar activităţi de conservare.
JCS-Walter Fleck
FOTO: Arhivă Caon
