Majoritatea primarilor de comune din
Caraş-Severin, probabil cei
preocupaţi de soarta comunităţii pe care
au fost aleşi să o conducă, au
participat marţi, 14 aprilie 2009, la o dezbatere
pe tema accesării de fonduri europene puse la
dispoziţia comunelor prin Fondul European
pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.
Sorin Frunzăverde, preşedintele Consiliului
Judeţean Caraş-Severin a fost cel
care a dat startul discuţiilor după care s-a
retras predând ştacheta
vicepreşedintelui CJ, Ionesie
Ghiorghioni.
Se pare însă că primarii au regretat
plecarea preşedintelui CJ, cel puţin primarul
de Obreja, Petru Pop care la un moment dat, când
se vorbea despre criteriile de eligibilitate a spus:
„Nu avem cum să accesăm aceste fonduri,
vă spun şi de ce! Păcat că a plecat
dl. Frunzăverde, el era mai tenace!“
Vădit deranjat de afirmaţia primarului,
vicepreşedintele CJ a replicat: „Vă
îndoiţi de tenacitatea mea, dle
primar?“ Trecând peste divergenţe,
reprezentanţii Agenţiei Regionale de
Dezvoltare Rurală au încercat să le
explice primarilor cum să facă să
obţină bani europeni.
O întrunire cu tema „Fonduri europene
pentru comune prin FEADR“ a
reuşit să reunească la sediul
Consiliului Judeţean un număr destul de mare
de primari, reprezentanţi ai CJ
Caraş-Severin, ai OJPDRPCaraş-Severin şi ai
Agenţiei Regionale de Dezvoltare
Rurală Timişoara.
Scopul întrunirii a fost acela de a-i
învăţa pe primari cum să
îşi facă temele încât
proiectele lor să nu mai fie respinse. După
ce a trecut mai bine de o oră, timp în care
edilii au fost informaţi asupra noilor criterii de
eligibilitate, li s-a permis acestora să pună
întrebări sau să îşi
spună nemulţumirile. Şi de această
dată primul care a luat cuvântul a fost
primarul comunei Obreja, Petru
Pop, care a punctat câteva motive reale
pentru care multe primării din judeţ nu
reuşesc să obţină punctajul necesar
accesării de fonduri.
Pe lângă motive precum gradul de
sărăcie sau infrastructura socială,
primarul a atins şi un punct sensibil şi
anume Masterplanul pentru apă şi canalizare.
„Suntem singurul judeţ care nu are acest
Masterplan, lucru care ne împiedică pe noi
să obţinem puncte şi în
consecinţă, fonduri europene. Asta e
adevărata problemă!“, a mai spus Petru
Pop.
Pe de altă parte, Liviu Picior, directorul
Centrului Regional de Dezvoltare Rurală a spus
că: „Caraş-Severin-ul
stă destul de bine la acest capitol, aproximativ
jumătate din comune având câte un
proiect depus“. Totuşi, nu e suficient
să depui proiectul, el trebuie să şi
treacă de filtrele specialiştilor.
Astfel, din Caraş-Severin un număr de 39 de
primării au depus proiecte, din care şapte
sunt deja contractate (acestea vor aduce nu mai
puţin de 58,001,325 lei). Alte 16 proiecte sunt
în curs de evaluare, iar celelalte 16 proiecte au
fost retrase pentru a fi regândite.
Şi-au retras proiectele următoarele
primării: Văliug, Cornea, Lupac,
Caraşova, Măureni, Târnova,
Domaşnea, Ocna de Fier, Teregova, Brebu,
Iablaniţa, Cornereva, Bozovici, Ezeriş,
Zorlenţu Mare şi Berzasca.
Anca Preda