Reşiţa nu caută neapărat investitori mari! - Caon.ro

Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – Susţine primarul Ioan Popa, care mai crede că „a venit vremea ca municipiul să dea un nou start într-un domeniu tehnologic“, iar asta se va întâmpla cu ajutorul Universităţii din Cluj, în parteneriat cu firme de top!

Şeful administrativului reşiţean a vorbit despre planurile de dezvoltare – împreună cu Universitatea „Babeş-Bolyai“ şi cu colaboratori din privat –, pe partea de robotică industrială şi de robotică inteligentă. Edilul a explicat cum universitatea reşiţeană a fost absorbită de cea din Cluj, care nu avea în portofoliu Ingineria, o tradiţie la Reşiţa. „Şi acum suntem în discuţii cu UBB-ul, să realizăm un cluster la Reşiţa, în care să implicăm şi doi, trei investitori pe partea de IT şi de robotică industrială. Vorbim de firme în top 5 mondial pe partea de IT“, a precizat Nelu Popa.

Potrivit acestuia, respectivii investitori activează deja în centre mari, poli de dezvoltare, care suferă acum pe plan imobiliar. Angajaţii, chiar bine plătiţi, pierd plusul de salariu pe care-l primesc într-un oraş mare pe chirii. Acesta este motivul pentru care investitorii au început să se reorienteze spre centre mai mici, cum este Reşiţa, cu populaţie sub 100.000 de locuitori. Primarul Ioan Popa spune că Reşiţa încă are de suferit de pe urma depopulării masive – în special de persoane dinamice –, care s-a produs tocmai din cauză că în municipiu activau doi coloşi industriali care s-au prăbuşit. Motiv pentru care urbea nu caută neapărat investitori de talie mare.

„Eu mi-am manifestat intenţia de a nu mai încuraja neapărat companii de talie foarte mare, având în vedere suferinţa pe care Reşiţa a avut-o în ultimii 25 de ani, atunci când două fabrici care însumau 14.000 şi 17.000 de angajaţi s-au prăbuşit până la câte o mie de angajaţi fiecare. A fost o dramă pe care reşiţenii au cărat-o greu în spate, care a lăsat urme adânci în psihologia comunităţii reşiţene, şi dorinţa mea este să dezvoltăm clustere, antreprenoriat de talie mică şi medie, pentru că e mult mai maleabil în special în situaţii de criză care pot să ne apară oricând şi care să dea peste cap un sistem întreg. Sunt în discuţii cu cineva să încercăm să agăţăm un database center, să facem un centru de bază de date, care are nevoie de trei elemente: are nevoie de curent, adică de putere mare electrică, are nevoie de internet de bună calitate şi are nevoie de apă de răcire. Aceste centre cu servere mari, uriaşe, care înmagazinează şi salvează date, pot să aibă X clienţi, de la Google, Amazon, la cine vreţi dvs. Are nevoie poate de 100-120 de IT-işti. E adevărat, nu sunt o mie, sunt o sută, dar aceşti IT-işti sunt oameni plătiţi cu salarii foarte, foarte bune. Şi prin aceste metode încercăm să creştem venitul mediu pe locuitor. Cred că este un target interesant“, preciza edilul într-un interviu acordat Ziarului Financiar.

De fapt, în vreme ce multe oraşe mici se bat pentru creşterea populaţiei, Nelu Popa crede că fluctuaţiile bruşte nu sunt deloc benefice: „Sunt oraşe care se bat pentru a câştiga mai mulţi oameni. Eu am spus-o de la începutul primului mandat: nu sunt adeptul creşterii populaţiei oraşului cu o dinamică rapidă, dacă creşti populaţia oraşului şi infrastructura nu reuşeşte să ţină pasul cu creşterile de locuitori, creezi de fapt nemulţumiri tuturor, şi celor care sunt mai vechi, şi celor care sunt mai noi“.

JCS-A.M.

FOTO: Banatul Montan