Că statutul ei de fiică a preşedintelui
Traian Băsescu şi, totodată, de
tătuc al PD-L a propulsat-o în fruntea
tineretului „portocaliu”, e problema
democrat-liberalilor. Şi a familiei. Dar s-o
trimiţi în PE, este deja o chestiune de
imagine pentru ţară.
Despre ce probleme ar putea să le vorbească
juna Elena parlamentarilor europeni? Pentru că,
acolo, se pun în discuţie probleme serioase,
sunt dezbateri care incumbă parlamentarului o
pregătire profesională şi un nivel de
cultură mult peste medie. Or, am văzut cum
Elena Băsescu a stârnit ilaritate pe aici,
pe la noi, cu nivelul submediocru al discursurilor
sale, cu nesătânirea gramaticii şi a
limbii române. Să nu fi fost suficiente
acele momente penibile, pentru a se convinge – ea, dar
şi cei din jurul ei – că politica îi
este, cel puţin deocamdată, un teren
inaccesibil? Cui i-ar folosi ca şi parlamentarii
europeni să-şi dea coate şi să
râdă copios de gafele sale?
Elena Băsescu nu are un CV care să
impresioneze. Dimpotrivă. O ştim mai mult
datorită încercărilor sale din lumea
modei, a unui serviciu care a stârnit multe
suspiciuni, şi, mai cu seamă, de pe urma
modului în care ziarele de scandal i-au relatat
viaţa personală. Dacă nu ar fi fiica
preşedintelui Traian Băsescu, Elena ar fi
rămas în pluton şi nimeni nu s-ar fi
gândit s-o promoveze în sferele
înalte ale politicii.
Probabil, Traian Băsescu nu o împinge de la
spate. Se prea poate să nu-i netezească
drumul, să nu intervină pentru a o impune
în poziţii vădit incomode pentru
capacităţile ei. Se găsesc,
oricând, destui săritori, gata să
facă fetei servicii care, prin reflex
emoţional, să mângâie o
inimă de părinte. Şi încă ce
părinte! Numai că toată această
făcătură nu face bine nici Elenei, nici
preşedintelui. Din contră. De aceea, este de
neînţeles reţinerea preşedintelui
Băsescu de-a spune odată
„destul”!
Tristan Mihuţa
