CARAȘ-SEVERIN – Potrivit Statisticii, am rămas vreo 300 de mii de locuitori în județ, dintre care cam 254 de mii cu drept de vot. Bașca flotanții despre al căror număr așteptăm vești, de la București!
Ultima zi în care alegătorii brusc interesați de bunul mers al administrație din altă localitate decât cea de domiciliu și-au mai putut obține vize de flotant, potrivit OUG 21/2024, a fost marți, 9 aprilie. În ce fel s-a schimbat în realitate peisajul electoral, dincolo de zvonuri, vom afla în curând, în momentul în care Instituția Prefectului va primi datele solicitate Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date a Ministerului de Interne. Până atunci, pentru a ne face o părere despre demografia, potențialul și apetitul electoral al județului, vom trece în revistă alte câteva date recent comunicate de instituții importante ale statului.
Astfel, potrivit Institutului Național de Statistică, populația județului după domiciliu, la 1 ianuarie 2024, a fost de 300.758 de locuitori, dintre care 78.635 la Reșița și 28.120 la Caransebeș. Dacă populația totală a județului a scăzut din 2020 cu 15.123 persoane, în patru localități a scăzut sub 1.500, ceea ce va face ca, spre bucuria unor și necazul altora, numărul consilierilor să scadă și el după alegeri, de la 12 la 9. Mai precis la Eftimie Murgu, Lăpușnicu Mare, Răcășdia și Vermeș. Dacă Răcășdia a căzut sub prag cu 1.491 de locuitori, Dalboșeț a scăpat, la limită, cu 1.505! Brebu Nou va rămâne comuna cu cea mai mare concentrație de consilieri locali, 3%, adică 9 din 303 locuitori!
Potrivit datelor INS, comparativ cu 2020, cea mai accentuată depopulare în mediul rural s-a înregistrat la Teregova (-180 persoane), cea mai mică la Ciclova Română (-1), în timp ce Zorlențu Mare a înregistrat cel mai mare spor (+105). Toate aceste variații demografice ar putea constitui subiectul unor interesante studii sociologice, mai cu seamă în urma coroborării lor cu datele comunicate și reținute de Autoritatea Electorală Permanentă.
Astfel, la data de 31 martie, în Registrul electoral erau înscriși 254.381 de alegători din Caraș-Severin, cu circa 10.000 mai puțini decât erau înainte alegerilor din 2020 (264.681). Cele două municipii de care, potrivit competitorilor, ar depinde câștigarea președinției Consiliului Județean, însumează 91.544 de cetățeni cu drept de vot, dintre care 67.746 la Reșița și 23.798 la Caransebeș. Calcule se fac, fără îndoială, și la nivelul celor mai mici localități, unele extrem de atractive din punct de vedere turistic și al dezvoltării social-economice, drept care la alegerile locale din 2020 au și înregistrat un mare aflux de votanți.
Luând drept criteriu participarea la vot, capitala electorală a județului a fost, de departe, Zorlențu Mare (121,8%). Au mai punctat, cu procente de peste 100%, secțiile din: Baziaș (com. Socol), Liborajdea (Sichevița), Calina (Dognecea), Dezești (Fârliug), Ohabița (Păltiniș), Zorlencior (Zorlențu Mare), Lăpușnicu Mare și Valea Mare (Fârliug). La extrema cealaltă, cu o participare medie de 37%, s-au situat Slatina-Nera (Sasca Montană), Vrăniuț (Răcășdia) și Gârnic.
Dacă e să facem un top al numărului de votanți pe liste suplimentare, în 2020, în 7 UAT-uri s-au înregistrat peste 100: Zorlențu Mare – 337, Lăpușnicu Mare – 236, Dognecea – 183, Gărâna (Brebu Nou) – 160, Brebu – 144, Fârliug – 108 și Văliug – 102.
În ceea ce privește participarea la vot a celor înscriși pe listele permanente, cel mai mare procent, de 86%, s-a înregistrat la Sub Margine (Armeniș), în timp ce la Stăncilova și Valea Roșie (Șopotu Nou), Calina (Dognecea), Șumița (Lăpușnicel) și Zorlencior (Zorlențu Mare) prezența localnicilor s-a situat între 80% și 82%.
Desigur, alegerile din 2020 și-au produs cu prisosință efectele, iar eventualele nereguli de atunci nu mai pot fi invocate în prezent decât, eventual, ca retorică electorală. În ceea ce privește însă ciudățeniile, în caz că se repetă, ar trebui cu siguranță tratate altfel decât anecdotic.
JCS-Walter Fleck
