CARAȘ-SEVERIN – Instituții și autorități din județ prezente în ultimul Raport Public al Curții de Conturi a României!
Curtea de Conturi – instituția supremă de audit a României – a cărei misiune esențială este cea de a veghea la modul în care sunt cheltuite fondurile publice, a dat publicității, în această săptămână, Raportul pe anul 2023. „Execuția bugetului general consolidat în anul 2023 s-a desfășurat într-un context marcat de înregistrarea unui nivel ridicat al deficitului bugetar (5,6% din PIB), în pofida creșterii veniturilor cu 13,1% și a cheltuielilor cu 12,9% față de anul precedent. Utilizarea Fondului de rezervă bugetară a atins un nivel record (33,1 miliarde lei), fiind utilizat frecvent pentru redistribuirea resurselor între ordonatori, deși legislația limitează utilizarea sa la situații urgente și imprevizibile.“ descrie documentul situația de ansamblu din 2023, an în care nu a fost adoptată nicio rectificare bugetară.
În urma auditurilor efectuate în județ a fost constatată și o serie de denaturări și erori, prezentate în esență, exemplificativ, în Raport. Astfel, dacă Direcția Județeană pentru Sport este citată, alături de alți 12 ordonatori terțiari de credite din subordinea Agenției Națională pentru Sport pentru neefectuarea reevaluării, cel puțin o dată la trei ani, a bunurilor din domeniul public și privat al statului, Direcția Județeană de Statistică, din subordinea Institutului Național de Statistică, nu a efectuat în termenul legal reevaluarea unui teren deținut în administrare.
La nivelul UAT-urilor, sub aspect valoric, cea mai mare neconcordanță a fost observată la Sasca Montană (22.853 mii lei), urmare a neînregistrării în conturile corespunzătoare de active fixe a obiectivelor de investiții finalizate și recepționate, capitol la care mai sunt amintite Turnu Ruieni (12.460 mii lei), Carașova (4.806 mii lei) și Zăvoi (3.360 mii lei). La Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș a fost constatată înregistrarea dublă în evidență a unor bunuri materiale destinate activității specifice de gestionare a crizei COVID-19 (10.470 mii lei), cât și efectuarea nelegală a unor plăți mai mari decât obligațiile reale de plată datorate unor furnizori (168 mii lei).
Municipiul Reșița a fost menționat pentru nerespectarea principiului contabilității pe bază de angajamente la înregistrarea în evidența contabilă a drepturilor de creanță ori a obligațiilor de plată, în sensul că acestea au fost evidențiate în contabilitate pe măsura încasării sau achitării lor și nu la momentul producerii acestora (2.958 mii lei), în timp ce, pentru necalcularea, neevidențierea și nerealizarea veniturilor din penalități de întârziere calculate ca urmare a faptului că executantul lucrărilor nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale agreate de părți prin contractul de execuție lucrări, sunt nominalizate orașul Moldova Nouă (291 mii lei) și comuna Mehadica (126 mii lei).
Orașul Anina este menționat pentru neaplicarea măsurilor de executare silită în vederea încasării creanțelor fiscale restante datorate bugetului local (174 mii lei), iar comuna Vermeș, pentru necalcularea, neevidențierea și neîncasarea veniturilor fiscale din redevența obținută prin concesionare din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului și a penalităților de întârziere datorate (66 mii lei). Mai regăsim în Raportul Public al Curții de Conturi pe anul 2023 comunele Lăpușnicu Mare, pentru nedispunerea măsurilor legale de recuperare unui împrumut acordat din bugetul local unui ordonator terțiar de credite (30 mii lei), și Șopotu Nou, pentru efectuarea unor plăți nelegale, reprezentând cheltuieli de personal acordate pentru activitatea prestată în cadrul proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, cu nerespectarea dispozițiilor legale (18 mii lei).
JCS-Walter Fleck
