Nelu Popa crede că „Reforma statului a început!“

REȘIȚA – Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, susține că România a intrat, în sfârșit, pe drumul reformei reale a statului, după ani în care cheltuielile publice au depășit constant posibilitățile economiei!

Edilul a declarat că „ani la rând, statul a cheltuit mai mult decât își permitea, evitând reformele și trăind din împrumuturi. Nota de plată a venit sub forma inflației, a datoriei publice și a scăderii nivelului de trai.“

Ioan Popa subliniază că, pentru prima dată după mulți ani, se văd semnale concrete de schimbare în gestionarea banilor publici. Potrivit acestuia, cheltuielile statului cu personalul au scăzut cu 4,6 miliarde de lei în a doua parte a anului 2025, un indicator clar că aparatul bugetar începe să fie reformat. „Este un semnal clar că reforma statului a început. În ciuda presiunilor și a zgomotului politic, guvernul Ilie Bolojan face ceea ce trebuia făcut de mult: reduce cheltuielile, stabilizează economia și creează baza pentru investiții și creștere reală. Reforma statului nu este opțională. Este singura cale prin care România se poate redresa economic într-un mod sustenabil și sănătos.“, a mai afirmat primarul Reșiței.

Declarațiile lui Ioan Popa sunt susținute și de datele prezentate într-o analiză detaliată realizată de economistul Iancu Guda, care arată o îmbunătățire semnificativă bugetară pe 2025 : deficitul fiscal a scăzut cu 15 miliarde de lei sub nivelul asumat față de UE (7,7% din PIB vs 9,4% în 2024), deși primul semestru fusese dificil, cu un deficit mai mare cu 6 miliarde de lei. În semestrul al doilea, salariile din sectorul public au scăzut cu 4,6 miliarde de lei, cea mai mare scădere lunară după 1989, comparativ cu creșterea de 7,8 miliarde din primul semestru. În paralel, salariile din privat au crescut cu 4,4%, iar investițiile publice finanțate prin PNRR și fonduri europene au atins un nivel record, 7,2% din PIB.

Alte evoluții notabile: subvențiile și ajutoarele sociale au scăzut cu 33%, încasările din TVA au crescut cu 30% în noiembrie față de anul precedent, iar încasările din impozitul pe salariu și contribuții sociale au crescut mult peste ritmul salariilor, reducând munca la negru. Costul finanțării datoriei publice a scăzut la minimul post-octombrie 2024, iar reformele ANAF și măsurile de constrângere fiscală vor susține creșterea veniturilor și în 2026.

În acest context, atât Ioan Popa, cât și Iancu Guda susțin că discursul public potrivit căruia „nu s-au făcut reforme“ sau „doar mediul privat plătește“ nu este susținut de datele economice. „Se manipulează mult în spațiul public. Cifrele arată însă clar că reforma statului a început și că este dusă într-una dintre cele mai dificile zone – reducerea privilegiilor, creșterea transparenței și responsabilizarea cheltuirii banului public.“, concluzionează analiza.

Considerăm că aceste corecții bugetare erau inevitabile după ani de cheltuieli făcute pe datorie. Totuși, impactul pozitiv asupra bugetului vine la pachet cu un cost social vizibil: presiune fiscală mai mare și stagnarea sau reducerea veniturilor pentru o parte dintre cetățeni. Ajustarea putea fi mai echilibrată – poate cu o creștere bugetară mai modestă, dar care să atenueze șocul resimțit de populație. Modul extrem în care a fost aplicată reforma este cel care a adus la atâta ură din partea cetățenilor români asupra lui Ilie Bolojan.

JCS-Denis Dutca