Librarii din municipiul reşedinţă de
judeţ tânjesc după clienţii de
altădată. Dacă înainte de 1989
cărţile se vindeau ca pâinea
caldă, acum în librării bate
vântul.
Scăderea numărului de clienţi nu
ţine neapărat de criza financiară, pe
care o resimt majoritatea românilor în
această perioadă, ci, mai degrabă, de
dezinteresul multora faţă de cititul unei
cărţi.
Puţini sunt cei care mai intră într-o
librărie cu gândul de a cumpăra o
carte, majoritatea trec să vadă ce titluri
noi au mai apărut ori să mai
frunzărească volumele autorilor
cunoscuţi.
Librarii spun că cele mai vândute
cărţi, şi acestea destul de puţine,
sunt dicţionarele, ghidurile de conversaţie,
enciclopediile, cărţile pentru copii, precum
şi cele din bibliografia şcolară. Pe
primul loc în topul celor mai slab vândute
cărţi sunt volumele de beletristică,
precum şi cele din domeniul ştiinţelor
exacte şi informatică.
“Cel mai bine merg cărţile pentru copii,
atât cele de poveşti, cât şi cele
pentru colorat, precum şi produsele de
papetărie şi birotică. Din acest motiv
ne-am axat doar pe cărţi destinate pentru cei
mici“, ne-a spus Nicoleta Pavel, lucrător
comercial într-una din librăriile din
municipiu.
Mulţi reşiţeni sunt atraşi şi
de ofertele multor ziare care au promoţii de
carte. Explicaţia este legată şi de
preţul redus pentru o carte bună.
Aceştia spun că urmăresc cadourile
în pachetele de ziare sau reviste şi că
achiziţionează din librării
cărţi doar atunci când dispun de mai
mulţi bani sau când sunt nevoiţi
să-şi completeze cunoştinţele din
domeniul în care muncesc.
Preţurile cărţilor de beletristică
variază între 25 şi 200 de lei, iar
cele pentru copii între 20 şi 100 de lei,
în funcţie de complexitatea volumului
şi de editură. „Se mai caută
cartea, dar de cele mai multe ori, oamenii o
cumpără doar pentru a o oferi cadou“,
mai spune Nicoleta Pavel.
Spre deosebire de adulţi, mulţi
adolescenţi recunosc că lectura nu este una
din pasiunile lor, iar atunci când o fac citesc
doar operele din programa şcolară.
Roxana Nafiru