BOCȘA – Tronsonul a fost construit de către St.E.G., în primii 16 ani având ecartamentul îngust!
De la Bogdan Mihele aflăm că, la 10 noiembrie 1892, Staats Eisenbahn Gesellschaft (St.E.G.) prelungea calea ferată cu ecartament normal de 1435 mm care venea la Bocșa de la Voiteni acolo unde, ca și acum, se făcea legătura feroviară cu Timișoara. Însă, din cauza fondurilor limitate, porțiunea dintre Bocșa Montană și Reșița a fost executată cu ecartament de 1000 mm. Motiv pentru care, între anii 1892 – 1908, în stația Bocșa Montană s-a făcut transbordarea de la un ecartament la altul atât a călătorilor, cât și a mărfurilor. La 13 noiembrie 1908, în baza actului de concesiune nr. 60.902/1097, Societatea Căilor Ferate Locale Oravița – Bocșa Montană – Reșița executa normalizarea căii ferate Bocșa Montană – Reșița pe distanța de 19,7 km.
Bogdan Mihele ne amintește că, tot la 10 noiembrie 1892, a fost deschisă stația Câlnic. Atunci, clădirea avea un singur nivel și era construită din lemn, funcționând până în anul 1935. În acel an, UDR și Direcția Generală C.F.R. – Direcția Lucrări Noi au construit pe amplasamentul vechii gări o nouă clădire zidită, care dispunea de parter și etaj. Noua clădire a funcționat ca și gară pentru călători până în 1968, când a fost construită Gara Reșița Nord. „Actuala clădire e proprietate privată, însă trenul oprește acolo deoarece chiar proprietarii au obligația ca la fostele gări să funcționeze halte”, a precizat Bogdan Mihele.
Din aceeași sursă, reținem că, în jurul zilei de 13 decembrie, se dorește amplasarea în gara Reșița Nord a unei plăcuțe prin care să fie marcat momentul când, în 1908, sosea la Reșița primul tren pe linia cu ecartament normal. În privința celor două locomotive cu abur pe care primăria vrea să le aducă de la Ploiești, Bogdan Mihele ne informează că s-a reușit asigurarea acestora, următorul aspect care trebuie rezolvat fiind transportul. „E important că s-a mai făcut un pas însă, referitor la transport, am sugerat primăriei discuții fie cu ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, fie cu directorul Regionalei Timișoara a CFR, Adrian Istrati. Noi am venit cu ideea asta întrucât așa se poate găsi o soluție de transport”, a încheia Mihele.
JCS-Ionel Ivașcu
