REŞIŢA – Oficialii Uniunii Europene au decis să ne lase să ne bucurăm de mititeii încinşi pe grătare, preparaţi după reţeta tradiţională. Printre aditivii aprobaţi după o evaluare ştiinţifică se află şi bicarbonatul de sodiu (E-500), fără de care micii româneşti riscau să dispară.
Lista reînnoită conţine doar aditivii alimentari a căror siguranţă în alimentaţie a fost evaluată ştiinţific. Aditivii sunt specificaţi clar, potrivit fiecărei categorii de alimente pentru care sunt folosiţi. „Pe vremuri, bicarbonatul de sodiu era prescris în cazuri de aciditate gastrică, pentru a tampona. Nu am văzut pe nimeni să păţească ceva în urma unui astfel de tratament. Există posibilitatea ca tamponarea brutală şi pe o perioadă îndelungată a acidului clorhidric produs cu baza reprezentată de bicarbonat să creeze un cerc vicios şi să oblige la secreţia abundentă a acidului. Nu am o explicaţie pentru intenţia de modificare a compoziţiei micilor, dar cred că specialiştii ar putea să se orienteze, în acest caz, spre alte cauze cu potenţial oncogen, şi aici mă refer la gudroanele rezultate din arderea cărnii pe grătar. În privinţa bicarbonatului de sodiu… acesta se regăseşte în nenumărate reţete româneşti, cu precădere în prăjituri. Poate depinde şi de frecvenţa cu care se consumă anumite alimente, dar bicarbonatul din mici, consumat ocazional, nu s-a dovedit că provoacă efecte nocive“, a precizat dr. Daniel Popovici, medic de familie reşiţean.
Aşa cum se ştie, aditivii alimentari sunt folosiţi pentru conservarea alimentelor, pentru a le da o anumită culoare sau a le îndulci, iar condiţiile în care folosirea lor este permisă la nivel european sunt în primul rând siguranţa alimentară dovedită ştiinţific, să fie justificaţi tehnologic, să nu inducă în eroare consumatorul şi să fie în beneficiul acestuia. Doi producători din judeţ ne-au spus că micii fără bicarbonat îşi pierd gustul.
„Bicarbonatul are rolul lui, iar cine nu Îl foloseşte nu își va mai vinde marfa. Micii fără bicarbonat sunt ca pâinea fără drojdie, își pierd suculența și nu se mai face maturarea lor. Eu produc în jur de zece tone de pastă de mici lunar și în cazul în care ar fi fost impusă o astfel de decizie m-ar fi afectat ca pe orice alt producător“, susţine Ion Caraibot.
„O simplă discuţie de a se scoate bicarbonatul din mici e foarte proastă, nu ai cum să faci mici fără bicarbonat alimentar, ce se folosește și la prăjituri, iar înlocuitor nu există. Românii sunt niște gurmanzi și nu pot fi lipsiți de această bucurie, a consumării micilor, fie că o fac acasă, la iarbă verde sau la vreun local“, ne-a spus Cristian Stepanescu.
Guvernul român a făcut o adresă oficială către UE, prin care solicita trecerea micilor româneşti, „o specialitate de grătar asemănătoare cevapcicilor din Serbia“, pe lista produselor tradiţionale din Europa protejate. Piaţa locală a micilor s-a ridicat anul trecut la apropximativ 22.000 de tone, din care 72% a fost acoperită de vânzarile din retailul modern.
Flavius Rotariu