REŞIŢA – Cei 16 salariaţi ai Camerei Agricole Caraş-Severin nu şi-au mai primit lefurile din luna aprilie.
Din cauza unei bâlbâieli a Ministerului Agriculturii, oamenii au rămas fără salarii şi nu le vor primi dacă nu se va decide pe baza cărei legi vor funcţiona toate camerele agricole din România. Conducerea CA Caraş-Severin susţine că s-a ajuns în această situaţie din cauza legislaţiei, dar şi a celor din Ministerului Agriculturii care nu au luat în calcul modalitatea de plată a salariaţilor până la înfiinţarea noilor camere agricole.
„Noi, ca şi instituţie, am fost cuprinşi în bugetul Ministerului Agriculturii doar până în luna martie a acestui an, existând un act normativ prin care, din aprilie, urmau să se înfiinţeze noile camere agricole. Cum însă legea a fost prorogată, Ministerul nu a mai făcut nici un demers pentru ca bugetul actualelor camere agricole să fie corectat, noi fiind funcţionari publici şi nu angajaţi ai unei societăţi comerciale. Mi se pare interesant cum legea funcţionarilor publici se încalcă, însă, pentru plata legală a salariilor nu se găsesc soluţii”, ne-a declarat directorul Camerei Agricole Caraş-Severin, ing. Pavel Nefir.
Mai mult, acesta a explicat că noul act normativ OUG 58/2013, ce modifică Legea 283/2010 privind înfiinţarea şi funcţionarea noilor camere agricole, nu face nici o referire la actualii specialişti ai acestora. Prin urmare, oamenii se tem că vor îngroşa în scurt timp rândurile şomerilor, în ciuda faptului că, din anul 2000, de la înfiinţarea consultanţei agricole, aceştia au pregătit profesional peste 6.000 de agricultori şi au întocmit peste 1.300 de proiecte europene, care, potrivit ing. Pavel Nefir, însumează 14 milioane de euro, bani ce au intrat sau vor intra în judeţul nostru.
„Există în Minister şi în Parlament voci care ne consideră lipsiţi de profesionalism, motiv pentru care se caută înlocuitori. Le-aş da dreptate dacă nu aş cunoaşte situaţia din ţară, şi mai cu seamă pe cea de la noi, din Caraş-Severin, unde 25% din angajaţii Camerei Agricole devin, din august, doctori în agricultură, fără a uita de cei care au urmat cursuri şi au susţinut examene pentru a deveni lectori autorizaţi. De asemenea, cu toţii au pregătire în consultanţă şi în întocmirea proiectelor europene. Sigur, cei care ne-au vorbit de rău au ştiut cum stau lucrurile în realitate, dar nu i-a interesat decât să obţină obiectul nostru de activitate, înfiinţând o altă instituţie privată, susţinută de stat, care să facă cam acelaşi lucru pe care l-am făcut şi noi”, a mai subliniat Nefir.
Soluţii sunt, bunăvoinţă să fie
În opinia directorului, problema camerelor agricole s-ar putea rezolva uşor, dacă acestea ar trece în subordinea consiliilor judeţene, iar angajaţii ar fi plătiţi din bugetul de stat, aşa cum se întâmplă în majoritatea statelor din Uniunea Europeană. „Sigur, o parte din bani i-am putea produce noi, ca şi până acum, iar după înfiinţarea noilor camere agricole am putea să-i sprijinim pe membri acestora, prin activităţile pentru care suntem calificaţi, şi anume întocmire de proiecte europene, susţinere cursuri de calificare în domeniul agricol, organizare târguri, înfiinţare forme asociative etc”, a concluzionat Nefir.
Roxana Bălan Nafiru