Industrie in oglinda istoriei - Caon.ro

Caraş-Severin, Romania

REŞIŢA – De mai bine de un an, Forumul German din Reşiţa găzduieşte prelegerile ing. Dan Perianu despre industria urbei. În cadrul ultimei întâlniri, ing. Perianu a vorbit despre premierele industriale şi despre specialiştii de renume care au activat la Reşiţa. Ing. Perianu şi Forumul German invită pe toţi cei interesaţi să participe la viitoarele prelegeri.

Inteligenţa, creativitatea, capacitatea tehnică a oamenilor au menţinut industria locului, afirmă cu mândrie ing. Perianu, a cărui expunere asupra premierelor Reşiţei a ajuns la perioada mijlocului de secol XIX. La 1841, documentele menţionează primul atelier mecanic din ţară. Dotat cu 44 de maşini-unelte de diverse modele, cu acţionare centrală prin transmisie cu curele, acesta a permis trecerea spre o etapă mai avansată a industriei. În 1846, uzina din Reşiţa fabrica pentru uzul forjei proprii o maşină cu aburi de 100 cp, verticală cu simplu efect. Reşiţa deţine o frumoasă prioritate în ceea ce priveşte folosirea procedeelor moderne în sec. XIX de obţinere a oţelului. Este vorba despre procedeul Bessemer, brevetat în 1860 şi folosit la Reşiţa opt ani mai târziu sau procedeul Siemens-Martin folosit la Reşiţa timp de 125 de ani, începând cu 1876.

Poate că astăzi suntem tentaţi să zâmbim şi să trecem la capitolul istorie. Această uzină a fost în avangarda metalurgiei din sud-estul Europei şi trebuie să fim mândri”, afirmă ing. Perianu. Nimic nu ar fi fost posibil fără contribuţia marilor specialişti care au avut legături cu industria Banatului de Munte. Printre aceştia, sunt şi membri ai Academiei Române despre care ing. Perianu vorbeşte cu mândrie.

De numele lui Constantin Orghidan, primul director UDR, se leagă construirea primei fabrici de locomotive, Corneliu Micloşi a creat un sistem energetic în Banat, Ştefan Hulubei a condus Consiliul de Administraţie al UDR timp de trei ani şi jumătate, iar Ştefan Nădăşan, cel care a construit primul laborator de rezistenţa materialelor, a colaborat fructuos cu UDR. Aurel Bălgrăzan a pus bazele fabricării de maşini hidraulice la Reşiţa, Remus Răduleţ a fost remarcat la Zurich de însuşi Albert Einstein, Alexandru Rău a construit prima oţelărie electrică, aducând la Reşiţa primul cuptor electric, iar Dan Mateescu, în colaborare cu Duiliu Sfinţescu, a construit al treilea pod sudat din ţară, cel de la Palatul Cultural, inaugurat în martie 1937.

Ing. Perianu nu-i uită nici pe Toma Dordea, Ioan Anton sau Traian Sălăgean. „Poate am deschis o fereastră pentru a cunoaşte mai mult despre aceste nume mari, a căror listă rămâne deschisă”, încheie ing. Perianu, aşa cum deschisă rămâne şi istoria industriei Banatului de Munte.