CARAŞ-SEVERIN – Statul, despre care se spune că e cel mai prost administrator, se doveşte a fi şi ingrat pe deasupra!
Ajuns în acest an la a XXIX-a ediţie, topul realizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a oglindit, ca întotdeauna, rezultatele activităţii mediului de afaceri judeţean. Dincolo de cifre şi statistici, aşa cum a precizat preşedintele CCIA, Alexandru Buzzi, vinerea trecută, în cadrul festivităţii acordării diplomelor, fiecare prezenţă în clasament reprezintă „povestea de succes a unei firme, a unei echipe de oameni dedicaţi, visători şi înzestraţi, care a muncit din greu pentru transpunerea ideilor în practică, pentru a crea locuri de muncă şi pentru a contribui la bunăstarea comunităţii noastre“.
În baza unei metodologii unitare la nivel naţional, din cele circa 10.000 de firme care au depus bilanţuri pe 2022 la organele fiscale, s-au plasat pe primele 10 locuri pe domenii, grupe de activitate şi clase de mărime 1.292 de firme. Pentru premiere au fost invitaţi doar reprezentanţii firmelor ocupante ale primelor trei locuri, circa 80, precum şi colaboratori, autorităţi, oficialităţi. Acestora din urmă, absente cu desăvârşire, le-a spălat ruşinea doar proaspătul senator Adrian Torma, prezent mai mult în calitate de, până de curând, membru al Colegiului de Conducere al CCIA, decât de politician.
Absenţa oricărui reprezentant al autorităţilor, al administraţiei centrale sau locale, de la „Topul firmelor 2022“ reflectă „aprecierea“ actuală a acestora pentru mediul de afaceri, reprezentând totodată un semnal cum nu se poate mai prost înaintea unui an electoral în care actuali politicieni şi demnitari vor cere din stânga, din centru şi din dreapta sprijin substanţial pentru accederea sau perpetuarea în funcţii.
În cadrul evenimentului a fost proiectat şi un mesaj înregistrat al preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, din care am reţinut că de la an la an se înregistrează o creştere a numărului de societăţi care depun bilanţuri la organele fiscale, o creştere a cifrelor de afaceri şi o creştere a profiturilor. „Din păcate, observăm că oricât am produce şi am face, nu putem satisface apetitul de consum al aparatului de stat din România!“, a adăugat el, invitând firmele să susţină demersurile CCIR de a reduce cheltuielile administrative şi de a crea un mediu predictibil pe termen lung, cu o fiscalitate redusă. Revenind însă la criteriile stabilirii clasamentului, indicatorii utilizaţi au fost: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa utilizării capitalului angajat, o cifră de afaceri de minim 100.000 de lei în cazul microîntreprinderilor şi minim 250.000 de lei în cazul celorlalte entităţi.
JCS-Walter Fleck
