Mai săptămâna trecută, l-am întâlnit acolo pe David Gheorghe, cultivator de pepeni verzi şi struguri, din Cuvin.
Jovial din fire, omul ne-a spus că n-a ieşit rău anul acesta, singura supărare fiind aceea că producătorii nu au posibilitatea să-şi valorifice marfa fără intermediari. Şi că, evident, cultivatorii nu sunt susţinuţi aşa cum se cuvine de către stat, prin programe accesibile.
Fără frontiere
David Gheorghe a fost unul dintre primii arădeni care a plecat din ţară după Revoluţie, până într-asta lucrând la Autobaza din Arad. A locuit patru ani la Madrid, unde la început nu i-a fost uşor, că nu ştia cum se zice nici „apă” în spaniolă. A văzut apoi toată Europa, iar în America a stat vreo trei ani, ultima dată la Miami, Florida.
„Dar, am străbătut şi SUA. Soţia a avut şi ea viză americană, pe zece ani. Fata şi băiatul îmi locuiesc în Chicago, chit că ea are apartament şi în Castellon, Spania. Fratele meu stă în Atlanta. Cunosc şi acolo, am fost tentat, dar n-am rămas. Am venit în ţară, fiindcă nu concep să stau dincolo. Şi, să vă spun şi de ce. Eu nu fac caz de asta, nu fac parte din nici un partid politic, dar eu sunt un patriot. Iar cu acest sentiment te naşti. De altfel, la noi în familie, patriotismul e ceva firesc, natural. Spre exemplu, băiatul meu are 32 de ani. E la Chicago, unde are o firmă de construcţii. Lucrează la un hotel la Chicago şi mai are şi ceva lucrări în Indiana. Cunoaşte trei limbi, are o grămadă de oportunităţi, dar, în primăvară, vrea să vină oricum înapoi acasă, la Cuvin”, ne-a mărturisit interlocutorul nostru.
Înţelepciune milenară
David Gheorghe ne-a convins, prin vorba sa domoală, că „Acolo unde este patria, este bine!”, după cum gândeau romanii în urmă cu mai bine de două milenii.
Iar să laşi Occidentul sau America şi să te întorci în ţară, din patriotism, pare multora o decizie cel puţin curajoasă, în această perioadă a exodului generalizat din România.
„Şi, totuşi, m-am întors! Am cumpărat pământul, am plantat via, vreau să fac şi o livadă nouă. E ca un fel de hobby, care îmi place. Acum, la anii mei, vreau să stau seara cu prietenii la un grătar, la un pahar de vorbă, pentru că viaţa şi aşa e scurtă…” a încheiat pe un ton convingător David Gheorghe.
N.O.