REŞIŢA – Noul Statut al municipiului Reșița păstrează vechi elemente, vine cu mici eliminări de fond și multe adăugiri de formă!
Consiliul Local a adoptat în ședința ordinară din 28 mai 2026 „Hotărârea Nr. 217 privind aprobarea Statutului municipiului Reșița“, care revocă HCL 80/2003, cu modificările și completările ulterioare, în speță HCL 263/2005 și HCL 28/2014. Noua versiune preia la virgulă o parte a conținutului celei vechi, actualizează și reformulează o altă parte și, mai cu seamă, adaugă informații noi, multe dintre ele reprezentând date ori deja depășite, ori având un termen de expirare apropiat. Ca formă, dacă vechiul Statut (Anexă la HCL 80/2003) număra 7 pagini (nu mari și late, ci doar format A4), noul Statut (Anexă la HCL 217/2026) numără 13 pagini, cărora li se adaugă alte 16 pagini ale Anexelor 1-4 la Anexă (sic!). În timp ce din cel vechi, în vigoare până mai acum 3 săptămâni, aflam de pildă la Art. 7 despre componența CL că este formată din 23 de consilieri (13 PSD, 5 PD, 4 PRM și 1 independent), din cel nou aflăm la Art.6 care este coloratura celor 21 membri (13 PNL, 6 PSD, 2 AUR).
Având în vedere că vor avea loc alegeri locale în 2028, informația își avea locul mai curând acolo unde se face trimitere: „Componența nominală, perioadele de exercitare a mandatelor aleșilor locali, precum și apartenența politică a acestora, începând cu anul 1992, sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul statut“. Doar că în Anexa 2 la Statut (adică Anexa la HCL) găsim Imnul Reșiței (muzică Sabin Păuța, versuri Octavian Doclin), care de abia de acum înainte are și o calitate legal recunoscută, componența consiliilor anterioare regăsindu-se, de fapt, în cele 10 pagini ale Anexei 3.
Dacă micile inadvertențe și modificări de formă pot fi trecute ușor cu vederea, atrag în schimb atenția câteva reformulări și eliminări. Astfel, din vechiul Art. 9 devenit Art. 7 în cel nou, au dispărut două drepturi de care se bucura oricare cetățean de onoare rezident în Reșița: „ – reducerea impozitelor, a taxelor locale și chiriilor cu 50% pe toată durata cât deține titlul; – la decesul titularului membrii direcți de familie (soț, soție), beneficiază în continuare de dreptul de reducere a impozitelor sau chiriilor cu 25%“. În plus, vechea prevedere „loc de veci gratuit și înmormântare organizată de CL“ a fost transformată în „acordarea serviciilor funerare prestate de către societățile aflate în subordinea CL“, cu precizarea că privește în exclusivitate deținătorul de titlu. Odată revocat HCL 263/2005 a dispărut și posibilitatea acordării unei rente viagere în cuantum egal cu salariul mediu pe economie cetățenilor de onoare care ar avea vârsta peste 60 de ani și un venit lunar sub venitul minim pe economie.
„Titlul de cetățean de onoare se poate acorda și post-mortem personalităților în urma consultării instituțiilor și organizațiilor social-culturale de pe raza municipiului. În acest caz titlul va fi înmânat descendenților, iar în cazul în care nu există descendenți, el va fi păstrat la Muzeul de Istorie Reșița (galeria personalităților). […] În caz de deces al deținătorului titular, documentul sa va înainta de către familie sau de cei apropiați, Muzeului de Istorie Reșița, familia putând păstra, în exclusivitate copia documentului.“, este una dintre prevederile preluate ad litteram din Statutul din 2003 când, ca și acum, nu exista un asemenea muzeu în localitate. Dar, având în vedere ritmul alert în care apar noi colecții colocvial intitulate muzee, n-ar putea fi exclusă apariția respectivei galerii, la 23 de ani după prima ei atestare documentară!
Lista completă a Cetățenilor de onoare ai Reșiței cuprinde în momentul de față 173 de nume de personalități din varii domenii, localnici, din țară și străinătate, în viață sau sau post mortem la momentul acordării. Un număr de 53 de astfel de titluri au fost acordate în perioada mandatelor primarului Mircea Ioan Popa (1992-2004), 39 în cel al lui Liviu Spătaru (2004-2008), 74 în cele două ale lui Mihai Stepanescu (2008-2015), iar din 2016, în cele ale lui Ioan Popa, doar 7!
JCS-Walter Fleck
