REŞIŢA – Ioan Popa, primarul Reşiţei, ne-a povestit cum s-a stabilit în Reşiţa şi cum s-a decis să ia în mâini frâiele administraţiei municipale. În primul mandat, a proiectat de 160 de milioane de euro, pentru acest ciclu sperându-se la alte 500!
Şeful administrativului reşiţean a vorbit despre lucrurile care au impulsionat începuturile sale în administraţie. „Cum am intrat eu în administraţia publică? Eu am fost un macaronar, am venit în Reşiţa în anul 1986, am făcut Tehnologia Construcţiilor de Maşini. Sunt născut la Lugoj, am copilărit la Nădrag, am fost crescut de o familie de nemţi, de etnici germani. Am vorbit şi vorbesc limba germană aşa cum se vorbeşte aici la noi, în şvăbime, şi am ajuns la Reşiţa, sincer, printr-o pură întâmplare. Căzusem la Electrotehnică, la Timişoara, şi din armată am dat examen aici ca să mai tai patru luni de armată. Şi după ce am intrat şi m-am eliberat de armată, am zis că dacă tot am intrat aici, de ce să mă mai duc acolo, de ce să mai stau un an pentru Timişoara. Şi iacătă am ajuns aici în 1986, am terminat în 1991, am dat drumul la o afacere micuţă, de familie, în Muncitoresc, chiar în Piaţa Republicii, un magazin alimentar foarte micuţ şi cochet la vremea respectivă. Şi atunci m-am hotărât să fac tăiţei de supă, aia am vrut să fac. Şi mi-am luat o presă, am făcut tăiţei şi am ajuns cu brandul pe care l-am construit de la zero în ‘94, care se numeşte Monte Banato, de la Munţii Banatului, am ajuns la 10.000 de tone de paste. Şi sunt un om al provocărilor. Când nu m-a mai incitat şi am ajuns la un plafon pe business, am decis să ies gradual din el şi, în 2009, mi s-a născut primul copil, şi abia atunci am observat că oraşul se degrada într-un ritm alert“.
Plimbând căruciorul cu copilul, şi-a dat seama că oraşul nu mai era pentru oameni, era praf. Urbea nu mai avea forţa economică de odinioară, astfel că a rămas fără banii necesari pentru trotuare, drumuri, locuri de joacă, şcoli sau orice altceva este nevoie într-o comunitate.
„M-am sfătuit cu soţia şi am convins familia, încet-încet, să intru în administraţie, ceea ce am făcut în 2016, spune Popa. Ce am făcut când am intrat? Primul lucru: am scanat organigrama, oamenii, am dat afară vreo 280 din 700. M-am „mobilat“ în Direcţia de Proiecte Europene cu 18 tineri, majoritatea aduşi din mediul privat, cu care am început să scriem proiecte europene. Şi am scris 42 de proiecte europene, însumând circa 160 de milioane de euro, în diverse zone, şi pe educaţie, şi pe social, şi pe transport urban, şi pe mobilitate. Şi acum au început să apară roadele, încep să se vadă rezultate, proiectele încep să se implementeze şi ne aflăm într-un alt ciclu financiar, 2021-2027, unde dorinţa mea şi a colegilor mei este să atingem cifra de 500 de milioane de euro, cuprinzând aici şi calea ferată Reşiţa-Timişoara Nord-Aeroport. Proiectele sunt multe, avem funicularul în lucru, am câştigat şi acolo o sursă de finanţare şi-i dăm drumul înainte, facem malul drept al Bârzavei, construim opt poduri pietonale metalice pe Bârzava, o să legăm canalizare şi apă la Lacul Secu“.
De altfel, edilul îşi pune mari speranţe în staţiunea Secu, unde vrea să introducă reţele serioase de apă şi canalizare, iar prin acel platou va încerca să lege din nou Reşiţa de Văliug, pe vechiul drum, care însă va fi cu piste de cicloturism. Dar sunt pregătite mult mai multe proiecte, a încheiat edilul.
JCS-A.M.
