La întâlnire au fost prezenţi primari,
viceprimari şi jurişti ai primăriilor,
şi un număr impresionant de specialişti:
prof univ. Dr. Adrian Retezan, de la Universitatea
Politehnică din Timişoara, prof. univ. Kalmar
Ferenc, pro-decan al Facultăţii de
Tehnică din cadrul Universităţii din
Debrecen, ing. Gheorghe Achim, reprezentant al firmei
Foradex Bucureşti, firmă ce deţine
dreptul de proprietate asupra tuturor puţurilor de
apă geotermală forate, ing. Balogh Levente,
director al Aquateam Service KFT. Budapesta, conducerea
Aqua-Vest SRL Arad, în frunte cu directorul Valer
Herlo şi prof. univ. Ioan Brad, specialist
în proiectare şi construcţii.
Noua investiţie, ştrandul termal de la
Chişineu Criş, se doreşte a fi
ridicată în extravilanul oraşului, la
ieşirea spre Oradea va cuprinde un complex ce va
deservi turistic, balnear, hotelier şi terapeutic
potenţialii clienţi. Fondurile necesare
ridicării acestui complex, adică apoximativ
25 milioane euro, se doresc a fi accesate din fondurile
Programului Operaţional Regional.
Apă fiebinte dar pentru cine?
În zonă există multe puţuri de
apă geotermală forate, cel de la Zerind fiind
cel mai performant din zona de vest a ţării:
puţ forat în 1982 la o adâncime de
2620 m, cu trei coloane de foraj, având un debit
de 8 l pe secundă, la o temperatură de
92° C, puţ ce este liber şi poate fi
folosit. În comparaţie cel mai bună
sursă de apă termală din Timiş are
doar 80 grade. Primarului de Zerind Alexandru Simandi a
spus: „Ştiu de forajul de la Zerind şi
de calitatea deosebită a apei geotermale de aici.
De patru ani de zile mă lupt cu birocraţia
legislativă din România. Nu
înţeleg cum o investiţie
făcută pe banii Statului Român,
în speţă acest foraj, a putut să
ajungă pe mâinile unei firme private,
respectiv Foradex Bucureşti. Acum, după
scandalul privind platoul continental al Mării
Negre, câştigat la Haga şi concesionat
înainte de a fi câştigat, încep
să înţeleg că în
România totul e posibil. Dar nu e normal să
fie aşa. Întreaga documentaţie care se
referă la obţinerea dreptului de
licenţă de exploatare a forajului a fost
depusă la organismul tutelar, ANRME, dar nu am
primit niciun răspuns, cu toate că am dori
şi o eventuală cumpărare a dreptului de
exploatare”.
Ungaria a ştiut să profite
Deosebit de pertinente au fost şi
declaraţiile oaspeţilor din Ungaria.
„Bazinul Carpatic are cel mai mare potenţial
geotermal din Europa. Trebuie să profitaţi
şi dumneavoastră de această
oportunitate, aşa cum a profitat Ungaria, care
este pe locul 7-8 din lume privind exploatarea apelor
geotermale, cu toate că este o ţară
mică”, a spus Kalmar Ferenc din Debrecen.
Concluzia a fost trasă de primarul Gheorghe
Burdan: „Fiecare localitate din Ungaria are
ştrand, toate comunele mici au baze de agrement.
Ei s-au dezvoltat cu fonduri europene, şi nici noi
nu putem susţine din fonduri proprii astfel de
investiţii. Ce ne dorim? Să facem o bază
de tratament în zona noastră, care să
atragă turismul de sănătate. Dacă
avem asenenea rezerve naturale, trebuie să le
valorificăm. Noi suntem la început de drum
şi cea mai mare dorinţă a noastră
este ca investiţia să se realizeze. Fondurile
structurale sunt cele în măsură să
ne ajute la realizarea acestui obiectiv.”
Potenţial geotermal nefolosit
Până în prezent apa termală este
exploatată doar prin mici ştranduri din
judeţul Arad, aflate la Curtici , Şofronea,
Dorobanţi şi Ştandul CARP (Bidi) din
Arad.
Dorel Gomoi