Cine sunt cei 7 şi ce vor pentru Caraş-Severin?

CARAŞ-SEVERIN – Este vorba despre candidaţii la preşedinţia Consiliului Judeţean, care s-au prezentat şi au vorbit despre viziunea pe care o au despre judeţ!

Toţi cei şapte candidaţi înscrişi în cursa pentru preşedinţia Consiliului Judeţean au fost prezenţi în Centrul Civic al Reşiţei, pentru a răspunde întrebărilor pregătite în cadrul unei dezbateri în faţa publicului. Au fost aranjaţi în ordinea tragerii la sorţi care se reflectă şi pe buletinele de vot: Ionuţ Popovici (PMP), Romeo Dunca (PNL), Andrei Plujar (USR PLUS), Silviu Hurduzeu (Alianţa Pro Caraş-Severin), Paul Vasile (Partidul Verde), Valentin Armaşu (Partidul Ecologist Român) şi Răzvan Simulescu (PPUSL).

Chiar dacă dezbaterea oferea fiecărui candidat şansa clară să se prezinte publicului, din capul locului Ionuţ Popovici s-a arătat nemulţumit de faptul că a primit invitaţia de pe un număr de telefon pe care nu-l cunoştea. I s-ar fi părut firesc ca iniţiativa să pornească de la un ONG sau trust de presă, nu de la o formaţiune politică (USR PLUS). Revolta nu i s-a oprit aici, reproşându-i unui contracandidat că i-ar fi atacat familia, fapt pentru care nu va răspunde la nicio întrebare până când acesta nu va pleca de la dezbatere.

Romeo Dunca, însă, i-a răspuns că poate fi mai încăpăţânat şi că nu va pleca din Centru până ce Ionuţ Popovici nu va răspunde la întrebări. A precizat însă că pentru el n-a contat forma invitaţiei, ci faptul că întâlnirea este una importantă: „Am 52 de ani, sunt un om de afaceri, n-am făcut politică niciodată şi sunt supărat pe modul cum această ţară a fost condusă, motiv pentru care am acceptat să mă implic. Altfel, n-aş avea dreptul să comentez de pe margine“. Cât despre ce vrea pentru judeţ, Romeo Dunca a declarat: „Viziunea mea este destul de simplă şi clară. În primul rând trebuie să avem grijă de acest judeţ, cu tot ceea ce el are, plecând de la biodiversitate, de la frumuseţea naturală. Iar pentru a putea valorifica acest potenţial, infrastructura trebuie să fie o prioritate. Infrastructură reală, nu cârpeli! Dacă vom avea o infrastructură sănătoasă, turismul – care este unul din principalele atuuri ale acestui judeţ – va înflori. Iar atunci, nivelul de trai al oamenilor care-l susţin va creşte. Vor apărea locuri de muncă cu salarii mai mari, pentru că noi nu avem nevoie de locuri de muncă cu salarii mici. Noi trebuie să facem în aşa fel încât un om care trăieşte şi lucrează aici să poată câştiga cel puţin 1.000 de euro legal, în mână“, lucru care i-ar putea întoarce acasă pe mulţi.

Chiar dacă a spus că nu va răspunde la întrebări, Ionuţ Popovici a ţinut să spună că toate realizările preşedintelui CJ Silviu Hurduzeu sunt valabile şi în cazul său, pentru că a fost o muncă în echipă, cu eforturi comune. Şi a spus că are un program care contribuie în toate zonele la economia judeţului, fie că vorbim de turism, agricultură, sănătate sau cultură. Portul de la Moldova Nouă, care trebuie valorificat, drumurile judeţene, pentru care s-au depus deja proiecte, susţinerea producătorilor agricoli, prin centre de colectare, centre de îngrijire a animalelor, inclusiv pentru câinii fără stăpân sunt doar câteva dintre iniţiativele pe care le propune.

Andrei Plujar a explicat că a luat în mâini iniţiativa dezbaterii pentru că nimeni altcineva n-a făcut-o: „Nu ştiam că în era digitală trebuie să trimiţi invitaţie cu timbru poştal pe ea“. S-a descris astfel: „Am 33 de ani, sunt căsătorit, proaspăt tătic şi aş vrea să vă povestesc momentul în care m-am întors la Reşiţa, după ce-am absolvit Politehnica şi masteratul în cadrul aceleiaşi universităţi. Am decis să mă reîntorc în oraşul meu natal, unde am avut un sentiment destul de neplăcut în momentul în care am realizat că nu mai am niciun prieten sau fost coleg de generală sau de liceu, prezent în oraş. Am realizat care este marea dramă a acestui judeţ şi anume depopularea masivă. Este momentul care pe mine m-a făcut să mă implic în politică“. Viziunea sa pleacă de la un nou traseu pentru Autostrada A6 Lugoj-Craiova, care să treacă prin Caransebeş, şi cuprinde dezvoltarea infrastructurii, care să atragă investitori şi turişti. În plus, vrea un Consiliu Judeţean fără pile şi relaţii.

A urmat Silviu Hurduzeu, care s-a prezentat astfel: „Sunt preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, sunt născut şi crescut în Caransebeş, am făcut şcoala primară, gimnazială şi liceul în municipiul Caransebeş, facultatea în Timişoara. (…) Am preluat un Consiliu Judeţean cu reale probleme, cu proiecte blocate, cu o lipsă acută de încredere a cetăţenilor în această instituţie şi cu multe alte probleme pe care, în aceşti patru ani, am încercat să rezolvăm problemele judeţului Caraş-Severin. Împreună cu colegii mei din CJ şi din aparatul propriu, dar şi din celelalte instituţii, cărora le mulţumesc pentru că tot ceea ce am realizat în aceşti patru ani am realizat împreună“. Spune că viziunea sa pentru judeţ pleacă de la ceea ce le spune tuturor celor care vizitează Caraş-Severinul: „Bine aţi venit în cel mai frumos judeţ din România“. Are în vizor, ca şi până acum, infrastructura rutieră. Nu doar plombări, ci turnare de covor asfaltic, inclusiv din bani europeni. Şi vrea să continue investiţiile în spitalele din judeţ.

Paul Vasile, maramureşan din Sighetul Marmaţiei, stabilit acum 35 de ani în Reşiţa, şi-a început povestea cu o vorbă din bătrâni: „După cum se spune: cine bea apă din Bârzava, nu mai pleacă, aşa s-a întâmplat şi cu mine. Am 65 de ani, până acum 9 ani nu am făcut parte din absolut niciun partid politic. (…) Acum patru ani am devenit viceprimar, dar pentru o perioadă scurtă. Din cauza blocajului apărut în Consiliul Local la aprobarea bugetului şi a liniilor de investiţii pe fonduri europene, m-am retras din funcţia de viceprimar, funcţie care a fost preluată de un membru PSD, iar dl Popa m-a rugat să rămân citymanager, ceea ce am făcut până în ziua de azi. Am pus foarte mult suflet în tot ceea ce am făcut, m-am ocupat în general de lucruri pe care le ştiam din viaţa de dinainte de administraţia publică. Administraţia publică este cu totul şi cu totul altceva decât ceea ce se vede pe dinafară“. Este de profesie inginer, a făcut o viaţă întreagă proiectare în construcţii, lucru care l-a ajutat să urmeze aceeaşi direcţie tehnică şi la Primăria Reşiţa. Pentru Vasile Paul, „Prioritatea de grad zero este învăţământul! Pentru că tot ceea ce se întâmplă rău, se întâmplă din cauza lipsei de educaţie. Asta are legătură şi cu gunoaiele, şi cu drumurile şi cu toate celelalte“. Militează pentru accesul la învăţământ de calitate – inclusiv din punctul de vedere al infrastructurii –, indiferent de unde provine copilul, indiferent de localitate. După care urmează drumurile – cu urmărirea la sânge a execuţiei –, serviciile medicale, inclusiv în mediul rural. Promovează grija faţă de micul producător, dar şi pentru zonele verzi.

Valentin Armaşu, de 43 de ani, căsătorit, are o fetiţă de 12 ani, spune că s-a născut în Reşiţa, a urmat „Liceul de la Pod“ şi nu s-a putut abţine să nu-l aprecieze şi să-l critice totodată pe „dl profesor Benga, pe care-l felicit că a crescut atâtea generaţii, dar pe care totdeauna l-am acuzat că a făcut o politică urâtă în România. Dar asta este viaţa… Am intrat şi eu în politică! Puteam să stau pe undeva pe o plajă, în afară, dar cred că este ultima şansă a generaţiei noastre, a celor de 40 şi ceva de ani, cu aceste alegeri. Vom fi ori noi, generaţia noastră, ori aceleaşi mentalităţi care ne-au condus până acum. Am stat în Germania timp de 12 ani, m-am întors, am creat firma Camand care a avut 500 de angajaţi. Din păcate sunt un om de afaceri care a trăit şi bucurii imense, şi dezamăgiri imense. Dar viaţa m-a învăţat să fiu puternic. Şi, cu ajutorul soţiei şi fetiţei, voi merge înainte, aşa cum am fost crescut de părinţi“. Militează pentru reducerea poluării, colectare selectivă reală, inclusiv din partea cetăţenilor, pentru un deponeu funcţional. Iar pentru turişti, ca să nu mai lase gunoaie în urmă, vrea locuri de campare şi picnic. Toaletarea drumurilor judeţene, asfalt pe drumuri, nu doar cu două luni înaintea alegerilor, stoparea tăierilor ilegale de păduri, susţinerea proiectelor de anvelopare a blocurilor, încurajarea micilor producători de energie verde şi transparentizarea actelor de decizie se numără printre priorităţile lui Vali Armaşu.

Răzvan Simulescu este medic la Serviciul de Anatomie Patologică la Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa, „am crescut în Reşiţa, copilăria mi-am petrecut-o la Doman“, s-a bucurat de profesori deosebiţi la Generală 2 şi la Mate-Fizică, apoi la Medicină în Timişoara, studii încununate cu rezidenţiatul de la Cluj. „În politică am intrat în 2017, tocmai din dorinţa de a schimba în bine sistemul de sănătate şi de a aduce în Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa un plus foarte necesar. Din păcate, încă nu am reuşit să fac acest lucru şi tocmai de aceea am decis să candidez pentru această funcţie“. Pe lista sa de priorităţi figurează: diversificarea secţiilor spitalului, crearea de noi secţii atât de necesare, mai bine dotate, atragerea de medici alergologi, reumatologi, de specialişti în chirurgie oncologică şi pediatrică, un centru specializat în afecţiuni cardio-vasculare şi cerebrale, având în vedere rata mare de decese provocate de acestea; un centru pentru urgenţe stomatologice şi medici de familie în UAT-uri. Crede că suntem printre ultimele judeţe din punct de vedere economic, în pofida resurselor şi potenţialului, şi încă avem industrie pe care nu trebuie să o pierdem. Fapt pentru care trebuie să identificăm potenţialul investiţional şi de dezvoltare pe zone, pentru realizarea de proiecte de dezvoltare, de reabilitare şi de infrastructură.

Toate acestea fiind spuse, nu mai rămâne decât să mergeţi la vot, să susţineţi candidatul care v-a convins.

JCS-Antoniu Mocanu