În primele patru luni ale acestui an, 90 de hunedoreni au căzut victime escrocilor.
Deşi am fi înclinaţi să credem că persoanele cele mai uşor de fraierit sunt copiii şi bătrânii sau persoanele cu un nivel intelectual scăzut, lucrurile nu stau chiar aşa. Majoritatea celor care cad pradă escrocilor sunt persoane cu studii superioare, care în privinţa naivităţii se dovedesc a fi campioni.
Şi asta o dovedesc statisticile poliţiştilor hunedoreni. În primele patru luni ale acestui an, un număr de aproximativ 90 de persoane au ajuns la Poliţie, după ce au căzut „pradă” escrocilor.
Păcăliţi cu anunţuri
Unul dintre cele mai complexe cazuri, care a dat şi încă mai dă mari bătăi de cap poliţiştilor deveni din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale, a pornit de la un anunţ apărut într-un ziar local. În anunţ era precizat faptul că se oferă locuri de muncă în Italia, în construcţii, pentru bărbaţi, iar pentru femei, ca menajere. Un număr de şapte persoane au trimis, fiecare, câte 250 de lei, tocmai la Iaşi, şi asta doar după ce au citit anunţul.
„Nu au încercat să verifice dacă există firma respectivă şi dacă există contracte care să fie semnate în prealabil. Pur şi simplu au trimis banii şi au aşteptat. Apoi, când au văzut că nu mai primesc nici un răspuns au anunţat poliţiştii. Din punctul nostru de vedere acest caz este greu de finalizat, deoarece banii au fost trimişi prin mandat poştal la post-restant şi nu putem demonstra că cel care a ridicat banii este şi autorul înşelăciunii”, declară comisarul Cristian Horvat, şeful Biroului de Investigaţii Criminale Deva.
Ţeapă cu aur fals
O metodă ingenioasă folosită des de către escroci este aceea cu vânzarea unei bijuterii pentru rezolvarea unei urgenţe. Una dintre victime a fost o profesoară din Deva. Aceasta se afla la piaţă când a fost acostată de un bărbat care nu vorbea româneşte. Imediat au apărut alte două persoane care s-au oferit să traducă ceea ce spunea bărbatul.
Astfel, femeia a aflat că escrocul a avut un accident şi are nevoie urgentă de o sumă de bani. Oferea în schimb bijuterii din aur a căror valoare era subevaluată. Profesoara i-a invitat acasă, unde cele două persoane, aşa-zişii translatori, au cumpărat câteva bijuterii, restul fiind achiziţionate de profesoară. Suma nu a fost deloc mică, profesoara plătind o mie de dolari pentru restul aurului. A doua zi… surpriză! Bijuteriile pe care femeia deja le etala pe mână se înnegriseră. „A venit la Poliţie şi i-a reclamat pe cei trei, însă căutările noastre au fost în zadar”, spune Horvat.
Şi prietenii dau ţepe
Un alt caz intresant este al unei femei din Deva, contabilă, care s-a gândit la un moment dat să intre într-o afacere pentru a câştiga mai mulţi bani. A intrat într-o „combinaţie” cu un amic de-al său, care i-a spus că este reprezentantul unei firme din Craiova. Acesta i-a propus femeii să investească suma de 10 mii de lei, în firmă, ca „aport personal”.
În schimb, bărbatul, la cererea ei, i-a garantat că va primi în fiecare lună, 700 de lei, pe o durată nedeterminată. Totul a mers bine în prima lună, când femeia şi-a primit banii, după care a cerut sprijinul poliţiştilor. „În aceste condiţii nu avem de-a face cu înşelăciune. Aceasta nu poate primi banii decât în momentul în care firma intră în faliment”, conchide comisarul Horvat.
Mihaela Tămaş
