REŞIŢA – Deşi suntem un judeţ cu potenţial în domeniul pomicol, fermierii nu sunt interesaţi să investească în el.
Înainte de 1989, Caraş-Severinul reprezenta un punct important pe harta pomicolă a ţării. La scurt timp după Revoluţia din ’89, fermele pomicole existente au început să se închidă rând pe rând, hectare întregi de pomi fructiferi fiind lăsate în paragină. În prezent, din totalul pomicol de aproape 11.000 de hectare, mai puţin de jumătate sunt livezi roditoare, dar şi acestea sunt slab productive, majoritatea fiind îmbătrânite şi neîngrijite.
În noul exerciţiu financiar din cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, fermierii au la dispoziţie aproape un milion de euro pentru refacerea plantaţiilor pomicole. Însă, chiar dacă suntem un judeţ cu potenţial în acest domeniu, fermierii cărăşeni nu sunt interesaţi să investească în pomicultură. Cel puţin asta arată datele Oficiului Judeţean al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Potrivit declaraţiilor directorului instituţiei, Nicolae Verindeanu, până ieri, nici un potenţial beneficiar al fondurilor europene derulate prin Submăsura 4.1 A – „Investiţii în exploataţiile pomicole“ nu solicitase fonduri în acest sens, cu toate că sesiunea de depunere a cererilor de proiect se închide în 30 octombrie.
Submăsura 4.1 A le permite fermierilor să crească competitivitatea exploataţiilor pomicole prin dotarea lor cu utilaje şi echipamente, să înfiinţeze sau să modernizeze plantaţiile deja existente şi să crească suprafeţele ocupate de pepinierele pomicole. Nu în ultimul rând, fondurile europene nerambursabile obţinute prin această submăsură pot fi folosite de beneficiari şi pentru extinderea şi modernizarea unităţilor de procesare.
Speciile pomicole pentru care fermierii primesc finanţare europeană sunt, la pomi fructiferi, mărul, părul, gutuiul, prunul, cireşul, vişinul, caisul, piersicul, nectarinul, nucul, migdalul, alunul, castanul, iar la arbuşti fructiferi – coacăzul negru, coacăzul roşu, coacăzul alb, agrişul, zmeurul de grădină, afinul de cultură, murul de grădină, murul cu ghimpi sau fără, măceşul, socul negru, trandafirul pentru petale, cornul, cătina, scoruşul negru şi căpşunul. Calcularea punctajului pentru un proiect de finanţare va avea în vedere şi specia pomilor fructiferi, celmai bine punctate fiind speciile de piersic, nectarin, cais (10 puncte), arbuşti (8 puncte), cireş (6 puncte) şi măr (4 puncte).
Beneficiarii acestei submăsuri sunt fermierii, cu excepţia persoanelor fizice neautorizate, grupurile de producători şi cooperativele agricole constituite potrivit legislaţiei în vigoare, care activează în sectorul pomicol, condiţia fiind aceea ca investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri.