CARAȘ-SEVERIN – Boboteaza, prăznuită pe 6 ianuarie, reprezintă unul dintre cele mai vechi și importante praznice împărătești din calendarul creștin-ortodox. Această zi marchează botezul lui Iisus Hristos în râul Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul și este cunoscută drept momentul în care Sfânta Treime a fost revelată pentru prima dată: Tatăl prin glasul venit din cer, Fiul prin prezența Sa, și Duhul Sfânt sub forma porumbelului! La praznicul Bobotezei, luni, 6 ianuarie, Preasfințitul Părinte Episcop Lucian, slujește la Catedrala episcopală „Învierea Domnului” Caransebeş!
Boboteaza simbolizează începutul misiunii publice a lui Iisus și chemarea credincioșilor la curățirea sufletească și la viața întru Dumnezeu. Prin botezul lui Hristos, apele au fost sfințite, iar întregul univers a fost binecuvântat. În tradiția creștină, această zi este un prilej de purificare și reînnoire spirituală.
În timpul slujbei, se oficiază sfințirea mare a apei, numită Agheasma Mare, considerată un dar divin. Spre deosebire de Agheasma Mică, care se săvârșește frecvent în timpul anului, Agheasma Mare are un caracter unic și este consumată doar în zilele speciale sau în situații deosebite.
Sfințirea apei și procesiunile religioase
În biserici, dar și în aer liber, în apropierea râurilor, lacurilor sau mării, se oficiază slujba sfințirii apei. În multe localități, procesiunile preoților și credincioșilor spre locurile unde se aruncă crucea în apă sunt spectaculoase, reunind comunități întregi. Curajoșii care se aruncă în apele reci pentru a recupera crucea sunt considerați binecuvântați, iar gestul lor simbolizează biruința credinței asupra dificultăților vieții.
Binecuvântarea gospodăriilor
Preoții merg din casă în casă pentru a stropi gospodăriile cu apă sfințită, o practică ce simbolizează purificarea spațiului și protecția împotriva răului. Această tradiție întărește legătura dintre credincioși și biserică și aduce liniște sufletească celor care primesc binecuvântarea.
Obiceiuri pentru noroc și sănătate
Credințele populare asociate Bobotezei sunt numeroase. Se spune că dacă ai grijă să te speli pe față cu apă proaspătă în această zi, vei fi sănătos tot anul. Fetele nemăritate obișnuiesc să pună busuioc sub pernă pentru a-și visa alesul, iar în unele zone se practică ghicitul viitorului pe gheață sau prin interpretarea fenomenelor meteorologice.
Boboteaza este însoțită de numeroase superstiții, înrădăcinate adânc în cultura populară. Se spune că vremea din această zi poate prezice rodul anului. Dacă este frig și ger, anul va fi bogat în recolte. Dacă este cald sau plouă, se așteaptă un an mai sărac. De asemenea, este considerat semn rău să speli rufe sau să faci treburi casnice în această zi, pentru a respecta sfințenia sărbătorii.
Boboteaza este celebrată diferit în funcție de tradițiile fiecărei țări. În Grecia, procesiunile de sfințire a apei și aruncarea crucii în mare sunt momente importante, iar în Rusia, credincioșii își demonstrează credința scufundându-se în apele înghețate, într-un ritual de purificare.
În România, această sărbătoare este încărcată de solemnitate și tradiții care îmbină aspectele religioase cu cele populare, fiind una dintre cele mai iubite zile din calendarul ortodox. Boboteaza nu doar că încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, dar aduce și o binecuvântare pentru noul an, oferind credincioșilor ocazia de a se conecta mai profund cu credința și cu semenii lor.
Boboteaza rămâne o mărturie vie a credinței, tradiției și legăturii dintre om și Dumnezeu, întărind în fiecare an spiritul comunitar și speranța într-un viitor binecuvântat.
JCS-Denis Dutca
