Muncă grea, libertate încătuşată, lacrimi şi moarte. S-au întâmplat toate în Bărăgan, în perioada 1951-1956. Au rămas amintiri, retrăite din când în când de cei ce au văzut aievea totul. Asta au făcut şi membrii Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Deportaţi (AFDPD) în Bărăgan, din Caraş-Severin.
Amintiri şi lacrimi
O excursie cu plecare din Oraviţa a adus grupul AFDPD în locuri care, pentru părinţii şi bunicii lor, au fost loc de îngropăciune. „Am sărutat pământul sacru, unde îşi duc somnul veşnic şi dorul de satul bănăţean cei care au rămas de-a pururi acolo. Unii am regăsit cu greu crucile bunicilor, aprinzând o lumânare şi luând un pumn de pământ de pe mormintele părăsite“, ne-a spus, cu lacrimi în ochi, dna Cornelia Fetea, participantă la excursie.
Acţiunea a fost iniţiată de Nicolae Ciurică, din Teregova, luptător în Munţii Banatului, şi Petru Duicu, din Domaşnea, condamnat la 18 ani de carceră. Un ajutor deosebit a venit de la ing. Marian Miluţ şi de la fratele său, Vlad Miluţ, care au asigurat cazarea şi masa grupului. „Nu avem cuvinte să mulţumim celor doi, care sunt şi ctitorii Mănăstirii Libertatea, din Călăraşi, ridicată în amintirea deţinuţilor şi deportaţilor“, a adăugat dna Fetea.
Grupul a revăzut Monumentul de la Poarta Albă, amintindu-şi cum au săpat canalul dintre Dunăre şi mare. Speranţa lor este ca nimeni să nu mai treacă prin ce-au trecut ei.
Doru Chiriac